Președintele de onoare al Asociației Magistraților din România, Viorica Costiniu, a făcut săptămâna trecută o declarație explozivă despre faptul că mii de magistrați au fost obligați să semneze angajamente de păstrare a secretului de stat gestionat în Romania de SRI. Problema cu acest angajament este că angajații serviciilor de informații au astfel liber să îi fileze pe judecători, iar aceștia din urmă nu pot dezvălui inculpaților sursa unor informații în baza cărora sunt judecați, dacă este vorba de documente clasificate.
Asociația Magistraților din România, prin articolele publicate pe pagina Lumea Justiției atrage atenția că prin aceste documente ”atât prezumția de nevinovăție, cât și noțiunea de proces echitabil, au fost aruncate în aer nu doar prin noile coduri penale intrate în vigoare la 1 februarie 2014, ci și prin Hotărârea CSM nr. 140/6 februarie 2014, care i-a înrolat practic pe magistrați în SRI (prin semnarea unui angajament ca vor păstra secretul de stat, inclusiv față de părțile din dosare), dar și prin acceptul ca în condițiile semnării angajamentului vor putea fi monitorizați oricând de SRI, prin ascultarea telefoanelor și prin filaj, SRI având dreptul ca în caz de constatare a nerespectării normelor privind protecția informațiilor clasificate să aplice sancțiuni contravenționale, iar când faptele ar constitui infracțiuni, SRI să sesizeze organele de urmărire penală”.
Luju.ro mai arată că HCSM 140/2014 a fost semnată de fostul președinte al CSM, judecătorul ICCJ Adrian Bordea, fiul generalului Aron Bordea fostul sef al Direcției I – Politic a DSS – Direcția Securității Statului din timpul regimului comunist.
Obligați să iscălească
Asociația Magistraților din România, condusa de judecătoarea Gabriela Baltag, a încercat anularea HCSM 140/2014 în contencios-administrativ, însă a pierdut procesul. SRI a ajuns ulterior să se laude că monitorizează actul de justiție până la soluționarea definitiva a dosarelor, ”ca o îndatorire patriotică de apărare a siguranței naționale”. Cu acest argument, în realitate, SRI s-ar fi infiltrat legal în instanțe și parchete, unde s-au constituit cu ordin de la CSM adevărate ”structuri de securitate”.
HCSM 140/2014 arată, pas cu pas, cum a fost pusă Justiția sub controlul SRI. În primul rând, a fost creată obligația magistratului de a semna angajamentul destinat SRI: ”ART. 2 – (1) Judecătorii și procurorii, inclusiv membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător și procuror, sunt îndreptățiți să aibă acces la informațiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, fără îndeplinirea procedurilor de verificare prevăzute de art. (7 alin (1)-(3) și art.28 din Legea nr.182/2002, cu modificările și completările ulterioare, după ce au luat cunoștința de responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor clasificate și au semnat un angajament scris de păstrare a secretului prevăzut la art.7 alin (4), respectiv art.36 alin (3) din aceeași lege.
(2) În condițiile art. (1) si (2), judecătorii și procurorii pot avea acces la informațiile clasificate secret de stat ori secret de serviciu, cu respectarea principiului necesitații de a cunoaște, în concordanta cu atribuțiile specific”.
Informații numai pentru ochii judecătorului
Aceeași hotărâre a CSM prevede excluderea acuzaților și avocaților de la studiul volumelor cu documente clasificate din dosare: ”ART. 11 – În cauzele care conțin și documente clasificate, documentele respective se păstrează în volume separate, care nu sunt accesibile publicului. Aceste documente pot fi accesibile personalului instanțelor sau, după caz, al parchetelor, parților, apărătorilor acestora, experților, interpreților, potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 182/2002, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 și numai daca dețin certificat de securitate pentru acces la informațiile clasificate sau autorizație de acces, corespunzător clasei, respectiv nivelului de secretizare al fiecăruia dintre documentele volumului corespunzător și dacă argumentează principiul necesitații de a cunoaște”.
Așa cum arată și asociația magistraților, un urmărit penal nu poate avea certificat ORNISS de acces la informații clasificate, astfel încât apărarea este eliminată, magistrații putând să trimită în judecată și să condamne un om pe probe clasificate, pe care acuzatul nu le cunoaște și împotriva cărora nu poate formula apărări, situație interzisă de CEDO.
SRI își face cuib în instanțe
Pentru că prin noul regulament studierea documentelor clasificate se poate face numai în prezența unei persoane din structura de securitate a instituției, în spatiile special amenajate, SRI devine gestionarul întregii proceduri de aprobare, control și sancționare pe linia documentelor clasificate din instanțe și secrete, inclusiv a pazei spațiilor structurilor de securitate. Astfel, orice judecător sau procuror poate fi monitorizat, ascultat permanent de structurile de prevenție ale SRI, ceea ce se potrivește la fix cu declarațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă, care a confirmat ca Justiția a devenit “un câmp tactic” al serviciului de informații până la soluționarea definitivă a cauzelor.
Ce spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului
”Orice acuzat are, mai ales, dreptul : a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, despre natura şi cauza acuzaţiei aduse împotriva sa ; b. să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale ; c. să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer ; d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării.”
Declarația judecătoarei Viorica Costiniu
“Legea siguranței naționale s-a promulgat recent și a prevăzut, sub sancțiune disciplinară… s-a introdus o literă în care obligă, sub supravegherea unui director de securitate, a unui ofițer de securitate care poate să mă verifice ce masuri iau în dosar, să îmi iau angajamente cu privire la instrumentarea anumitor documente care sunt în dosar. Adică ce presupune? Că eu dacă am într-un dosar anumite documente, pot să am acces la ele numai eu, să-mi formez o opinie, nici inculpatul, nici avocatul nu au acces la aceste documente și eu pot să judec dosarul și sub influența acestor documente la care ceilalți nu au voie. Dacă eu încalc, lucru pe care l-am făcut o dată, și pun la dispoziție și avocatului și inculpatului, sunt susceptibilă de sancțiune. La ce a dus acest lucru? Angajamentele s-au semnat. Toată magistratura română… sunt puțini care n-au semnat.”
„La sfarsitul saptamanii trecute, a avut loc un accident de circulație destul de grav pe drumul național 1 C Baia Mare – Satu Mare, pe raza orașului Tăuții Măgherăuș. La volanul bolidului de lux înmatriculat în județul Cluj era Radu Șofron, directorul Regionale Cluj CFR Călători.
Alături de el în mașină (dar și într-un alt bolid de lux aflat în urma autoturismului VW implicat în accident) s-au mai aflat: Iosif Szentes, director general CFR Călători, Robert Niță, director exploatare CFR Călători, Vasile Secară, nasul lui Radu Șofron, fost președinte al Directoratului CFR Călători, trimis în judecată de DNA anul acesta pentru santaj, dar si fost coleg de clasa cu fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus.
Secretarul de stat Dragoş Titea, paralel cu calea ferată
Aceștia au fost la Gara CFR Baia Mare unde au discutat cu administrația publică locala detalii despre programul de reabilitare al clădirii, dar imobilul apartine de CFR SA. La întâlnire a fost prezent și secretarul de stat, Dragoș Titea, care nu are nicio legatura de serviciu cu calea ferata, dar, in schimb, a fost parasutat politic la Ministerul Transporturilor, iar de anul trecut s-a mutat din nordul tarii in Capitala, tragandu-si o vila de vreo 700 mp in zona Cotroceni din Bucuresti.
Imediat dupa aceasta intalnire, directorii de la CFR Calatori si secretarul de stat Dragos Titea au plecat din Baia Mare spre Valea Măriei (județul Satu Mare), unde ar fi trebuit să participe la un chef. Insa, limuzina de lux a CFR Călători condusa de catre, finul lui Vasile Secara, a fost distrusa după ce directorul Regionalei Cluj a efectuat o depășire neregulamentară și s-a izbit de o mașină care circula regulamentar din sens opus. Ulterior, Politia a confirmat ca accidentul s-a produs din vina lui Radu Șofron.
Iosif Szenteş, dirijorul băieţilor deştepţi de la CFR
Numirea ca director general a lui Iosif Szentes de catre Ioan Rus este practic bomboana de pe coliva falimentarii companiei de stat CFR Calatori. De ce? Pentru ca Iosif Szentes este cunoscut in randul ceferistilor ca un sustinator infocat al operatorilor de transport feroviar de calatori, in special a mersului cadentat, care au prins viteza in mandatul lui Radu Berceanu si Anca Boagiu. Trebuie precizat ca in 2012, odata cu venirea in fruntea Ministerului Transporturilor a lui Ovidiu Silaghi, la conducerea CFR Calatori a fost impus tandemul garantat si sustinut de controversatul Gruia Stoica, adica Stefan Roseanu- Valentin Dorobantu, iar Iosif Szentes a devenit consilierul acestora.
Ulterior, Roseanu a fost inlocuit la sefia CFR Calatori cu Valentin Dorobantu, iar Szentes a ramas pe pozitie.In acea perioada, Roseanu, Dorobantu si Szentes au „tesut” mersul trenurilor de asa natura incat sa devalizeze compania de stat, dar sa prospere operatorii privati de transport feroviar de calatori. Ulterior, in 2013, Dorobantu si Szentes au repetat reteta aplicata in 2012 care a pagubit la greu CFR Calatori. Acum insa, procurorii DNA ancheteaza o speta în care prejudiciul s-ar ridica la peste 5 milioane euro.
Mai trebuie precizat ca Iosif Szentes detine un PFA pe are nu l-a mentiionat in declaratia de avere, iar la alegerile parlamentare din 2009, a candidat, fara succes, pe lista UDMR pentru un loc de deputat in judetul Vrancea. Potrivit informatiilor furnizate de catre niste baieti cu oachesi, la ora actuala, Iosif Szentes in calitate de director general al CFR Calatori si Valentin Dorobantu ajuns sef la operatorul privat Regiotrans Brasov si-au dat mana ca sa devalizeze compania de stat prin cedarea unor rute rentabile catre firma privata.
Naşul şantajist, consilierul finului care a distrus bolidul de lux al CFR Călători
Fostul presedinte al Directoratului CFR Calatori, Vasile Secara, a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat de santaj, de catre procurorii DNA Brasov, in dosarul in care este cercetat si fostul director al Sucursalei Regionale de Transport Feroviar de Calatori Brasov, Gheorghe Radulescu. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 3 februarie 2015 şi până la data de 3 aprilie 2015, inclusiv, faţă de inculpatul SECARĂ VASILE, preşedintele directoratului SNTFC „CFR CĂLĂTORI S.A”, la data faptelor, cercetat pentru infracţiunea de șantaj. Ulterior, controlul judiciar a mai fost prelungit cu inca 60 de zile. Din ordonanța de dispunere a controlului judiciar întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora:
Începând cu luna august 2014, în calitate de director al SNTFC „CFR CĂLĂTORI S.A”, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul RĂDULESCU GHEORGHE – directorul SRTFC BRAȘOV (cercetat în aceeaşi cauză în stare arest la domiciliu), a efectuat acte de constrângere morală (ex. convorbire telefonică din care rezultă amenințarea cu evacuarea din locuința de serviciu și cu desfacerea contractului de muncă) asupra unui angajat al SRTFC Brașov, cu scopul de a-l determina pe acesta din urmă să renunțe la un litigiu de muncă înregistrat la Tribunalul Brașov, prin care solicita să fie repus în funcția de director al SRTFC Brașov. În felul acesta, Secară Vasile urmărea să-l ajute pe Rădulescu Gheorghe să-și păstreze funcția în care tocmai fusese numit, evitând astfel o posibilă reintegrare în funcția de director al SRTFC Brașov a persoanei șantajate.
Dupa ce a fost pus sub control judiciar, Vasile Secara a devenit consilier al directorului Sucursala Regionala de Transport Feroviar de Calatori Cluj – Virgil Radu Sofron. Insa, Virgil Radu Sofron este chiar finul lui Vasile Secara si a fost pus pe aceasta functie de catre Secara. Acum, finul Sofron a intors serviciul nasului Secara, si astfel nasul il consilieaza pe fin, chiar daca se afla sub control judiciar si ar fi trebuit suspendat din companie. Ca atare, acum finul Sofron l-a luat pe nasul Secara la Baia Mare, in ce calitate nu se stie, pentru ca ulterior sa chefuiasca la Valea Măriei in județul Satu Mare”