Peste 260 de polițiști DGA au deschis un proces împotriva instituției la care lucrează pentru a obține majorări salariale. Faptul că unii dintre ei au obținut banii, iar alții nu, arată degringolada în care ajungi odată cei ai intrat în malaxorul justiției. Spre exemplu, la Constanța acțiunea a fost suspendată, la Suceava procurorii nemulțumiți și-au primit banii, la Cluj cererile au fost respinse, la Timișoara procurorii au câștigat la nivel de tribunal, dar instanța superioară a casat sentința și le-a respins acțiunea. În dosarul principal de judecată următorul termen de judecată a fost stabilit tocmai pentru luna martie 2022.

264 polițiști și agenți judiciari din cadrul DGA, șefi și subalterni, au deschis un proces pentru a obține o serie de majorări salariale. Cererea lor are patru capete: 1. Recunoașterea dreptului prevăzut de Legea nr. 71/2015 pentru toți polițiștii reprezentați de organizația profesională; 2. Stabilirea salariului funcției de bază și sporurilor polițiștilor reprezentați, inclusiv sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu incluse în salariul de funcție potrivit O.U.G. nr. 1/2010, la nivel maxim de salarizare în plată pentru funcțiile similare celor ocupate în cadrul Direcției Generale Anticorupție, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani anterior datei introducerii cererii de chemare în judecată, precum și pentru viitor; 3. Emiterea actelor administrative prin care să se stabilească salariul maxim aflat în plată, începând cu data de 09.04.2015; 4. Calcularea și plata într-o singură tranșă a unei despăgubiri egale cu suma aferentă diferenței dintre salariul acordat în mod efectiv și salariul maxim aflat în plată, începând cu data de 09.04.2015, actualizată cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale conform O.G. nr. 13/2011 de la data când drepturile trebuiau acordate și până la data plății efective.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București, iar instanța a decis să disjungă majoritatea cererilor spre instanțele care administrează zonele de unde sunt procurorii.

Polițiștii spun că au fost salarizați în baza unei ordonanțe din 2003, dar că nu au primit o serie de sporuri care li se cuveneau. În 2010 s-a trecut la un alt nivel de salarizare, dar s-a stabilit că trecerea va conserva și plafona veniturile.

”Odată cu trecerea la noul sistem de salarizare, din anul 2010, prin intrarea în vigoare a Legii – cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului din fonduri publice, s-a consacrat principiul conservării drepturilor salariale, conform căruia în anul 2010, personalul aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009. Astfel, salariul de merit, sporul de fidelitate, etc. au fost plafonate și incluse în salariul de bază la data de 31.12.2009, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, fără a se mai regăsi în actele normative ulterioare privind salarizarea polițiștilor”, arată cererea.

Procurorii reclamă că diferențele de salarizare au apărut în urmă cu 10 ani

Pentru toți ceilalți care nu au beneficiat de aceste sporuri, ori au beneficiat de sporuri cu procentaj diferit s-a generat o situație de inechitate salarială, inechitate care de la sfârșitul anului 2010 și până în prezent s-a extins.

În acest fel au fost create vădite discrepanțe între lucrătorii de poliție care la data intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009 aveau în plată anumite sporuri (spor de fidelitate, salariu de merit, etc. și cei care nu aveau aceste drepturi în plată sau care au fost încadrați ulterior acestei date (aceștia nebeneficiind de suma compensatorie sau beneficiind de o sumă compensatorie mai mică) chiar dacă între timp au dobândit aceeași vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

În replică, reprezentanții Direcției Anticorupție spun că cererea nu poate fi aprobată deoarece, între timp, a intervenit prescripția termenului în care procurorii ar fi putut avea aceste pretenții.

”Rezultă clar faptul că nu au intrat niciodată în vigoare prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 și ale Legii-cadru nr. 284/2010 referitoare la stabilirea salariilor în funcție de valoarea de referință și coeficienții dc ierarhizare prevăzuți de acestea, iar drepturile salariale ale reclamanților au fost calculate, ulterior datei dc 01.01.2010. în baza grilelor de salarizare existente până la data de 31.12.2009, în care au fost incluse unele sporuri conform legilor anuale de salarizare succesive.

Astfel, aparentele „diferențe de salarizare” față de nivelul maxim aflat în plată trebuie analizate din perspectiva elementelor de salarizare specifice reprezentate de: a) „sporul de fidelitate”; b) „sporul de pericol deosebit”, c) „salariul de merit” și d) „sporul de studii superioare pentru agenții de poliție”: a) – în ceea ce privește „sporul de fidelitate” – în perioada ulterioară datei de 31.12.2009, pârâta susține că acesta nu a mai fost prevăzut de actele normative incidente în materia salarizării polițiștilor și, în consecință, nu a mai fost acordat acestora, fiind păstrate în plată, conform legii, numai cuantumurile aferente dreptului salarial menționat (exprimate sub formă de procent – 5%, 10%, 15%, respectiv 20%) și numai pentru polițiștii care au beneficiat de acest drept la data de 31.12.2009.

Precizează că, chiar și după intrarea în vigoare a Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, prin ordin al ministrului, au fost menținute condițiile de mai sus în ceea ce privește acordarea cuantumului sporului de fidelitate”, arată răspunsul DNA.

Judecătorii i-au băgat pe polițiști în degringoladă

Tribunalul București a decis să admită, în parte, o serie dintre cereri și să disjungă cererea celor 264 de angajați DGA. Astfel, în majoritatea tribunalelor din țară s-au format dosare cu cererile procurorilor și agenților judiciari care cereau măririle salariale.

Fiecare instanță a judecat cererile respective fără să existe niciun fel de principiu al jurisprudenței.

Instanțele din Cluj au respins cererile fără prea multe comentarii.

”Respinge recursul declarat de reclam. CN al P. pentru Groza Dan împotriva sentinţei civile nr. 434 din 20.05.2021 pronunţată în dosarul nr. 29008/3/2020 al Tribunalului Sălaj pe care o menţine în întregime. Decizia este definitivă”.

Pe de altă parte, la Suceava judecătorii au decis că DNA trebuie să majoreze salariile.

”Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi, pe cale de consecinţă, respinge ca fiind prescrisă acţiunea pentru drepturile solicitate scadente anterior datei de 23.03.2017. Admite în parte acțiunea. Obligă pârâtul (DNA) la stabilirea şi plata în favoarea reclamanților a diferenţelor salariale rezultate din calculul drepturilor salariale prin aplicarea art. 1 al. 5 ind. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 la nivelul maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţiile similare funcţiilor reclamanților existente în cadrul autorităţii, diferenţe salariale calculate începând cu data de 23.03.2017, sume actualizate cu indicele de inflație și la care se vor plăti dobânda legală de la data exigibilităţii până la plata efectivă”.

Tribunalul din Constanța a decis să suspende judecarea cauzei.

În Arad, judecătorii au admis o parte dintre cereri, poate și pentru că printre cei care cereau bani se numără șeful DGA Arad, comisar şef de poliţie Decebal-Petru Bâgu.

Printre cei care vor bani mai mulți se numără și personaje pitorești

Monica și Liviu Althamer

Unul dintre solicitanții majorărilor salariale este Liviu Emi Althamer, director adjunct al Direcției Generale Anticorupție din MAI și care a fost ”în cărți” pentru a ocupa una dintre funcțiile de adjunct din cadrul Direcției. El a absolvit o facultate de Drept din Băile Herculane (Fundația română pentru Tineret Decebal-Băile Herculane) și este căsătorit cu Monica, o absolventă de Teologie care a avut funcția de consilier personal al lui Vlad Voiculescu pe vremea când acesta era Ministru al Sănătății.

1 COMENTARIU

  1. Exact asa se intampla si cu PENSIONARII MILITARI SI POLITISTI, li se resping dosarele pe banda rulanta de catre judecatori desi isi cer doar drepturile. Oare chiar NIMENI nu observa ca doar magistratii( activi sau pensionari) castiga procesele cu STATUL care le este permanent dator-ei se judeca intre ei si ghici ghicitoare, VI SE PARE NORMAL/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here