Potrivit judecătoarei Adina Lupea, de la Curtea de Apel Cluj, modificările făcute de Parlamentul României la Codurile Penale au făcut ca legea penală să revină la normele care erau aplicate în urmă cu 9 ani!  Într-o scurtă analiză, judecătoarea Lupea enumera câteva dintre modificările la Codul de procedura penală care reprezintă în realitate o revenire la vechile prevederi. 

Potrivit unei analize făcute de magistratul clujean Adina Lupea, din cadrul Curții de Apel Cluj, se observă că practic se revine la prevederile existențe în Legea micii reforme din 2010 sau la cele din vechiul Cod de procedura penală dinainte de 2014.

Într-o scurtă analiză, judecătoarea Lupea enumera câteva dintre modificările la Codul de procedura penală care reprezintă în realitate o revenire la vechile prevederi. În acest sens, Adina Daria Lupea se întreabă unde sunt oare autorii Codurilor penale din 2014 și ce au aceștia de spus. Cu alte cuvinte, judecătoarea Lupea subliniază eșecul modificărilor făcute la Codul de procedura penală în urmă cu mai bine de cinci ani.

”Se revine la cele prevăzute de legea micii reforme din 2010 sau la cele prevăzute de vechiul cod de procedura penală, până în 2014. Apelurile pentru infracțiunile urmărite la plângere prealabilă sau pentru cele la care e posibilă împăcarea revin la tribunal.

Strămutarea se poate dispune din nou oriunde în țara, la instanță de același grad. Necompetentele de ordin public, cea după calitatea persoanei sau cea materială, se pot invocă din nou oricând, până la rămânerea definitivă a hotărârii. Se revine la noțiunea de ”indicii temeinice”.

Înregistrările făcute de părți sunt probe, la fel că cele de pe camerele de supraveghere sau cele realizate în locuri publice.

Camera preliminară, care a fost mărunt tocată prin numeroase decizii ale CCR și care a îngreunat și prelungit soluționarea cauzelor, se abroga.

Art.370/2 este de fapt art. 300/2 din vechiul Cod de procedura penală.

În rest, sunt prevăzute unele garanții suplimentare pentru suspect, inculpat sau persoană supusă unor măsuri de supraveghere. Nimic spectaculos, doar 9 ani de experiențe eșuate.

Oare unde sunt redactorii codurilor din 2014? Nu au nimic de spus? În codul penal se revine la infracțiunea în formă continuată, la modul de calcul al pedepselor în caz de concurs de infracțiuni, la prescripția specială din vechiul cod penal. Doar cu titlu de exemplu”, arată Adina Lupea.

Curtea Constituțională sesizată în legătură cu modificarea Codurilor penale

La sfârșitul acestei săptămâni, Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificările făcute de către Parlament la Codul penal şi Codul de procedură penală.

„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia nr. 633/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale”, precizează obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Iohannis la CCR, potrivit unul comunicat de presă al Administraţie Prezidenţiale.

Şeful statului argumentează că a fost din nou încălcată Legea fundamentală prin modificările aduse de către Parlament, precum şi principiul bicameralismului.

„Însă, în procedura reexaminării legii – deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie – Parlamentul a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 147 alin. (2) din Constituţie. Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 633/2018, Parlamentul, pe de o parte şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie”, precizează Iohannis în sesizare.

„Totodată, în procedura de punere în acord a legii, legiuitorul a încălcat şi principiul bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie, precum şi depăşirea limitelor fixate prin Decizia nr. 633/2018”, completează preşedintele României.

La CCR se dă ultima bătălie

CCR este instituția prin care au fost instituite cele mai multe dintre modificările pe care guvernarea PSD-ALDE le-a făcut prin lege și prin eliminare de magistrați eficienți în lupta împotriva corupției. Ultimele nominalizări ale Parlamentului, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, securizează influența actualei puteri la Curtea Constituțională.

Contrareforma din Justiția română a fost sesizată de Comisia Europeană și de PE, care au adoptat cele mai dure rapoarte și rezoluții la adresa României de la momentul integrării. Potrivit unei recente declarații a comisarului european Corina Crețu, la Bruxelles se discută despre activarea articolului 7 din Tratatul european în cazul în care intră în vigoare ultimele modificări la Codurile penale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here