Judecătorul Mircea Puşcaş, de la Curtea de Apel Oradea, a fost exclus din magistratură, în urma unei decizii a instanţei supreme, după ce un raport al Inspecţiei Judiciare releva legătura acestuia cu doi inculpaţi. Mircea Puşcaş a fost suspendat din funcţie în ianuarie 2013 şi a avut trei dosare penale pentru acuzaţii de corupţie și mărturie mincinoasă, două la Curtea de Apel Cluj, unul la Curtea de Apel Timișoara.

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis excluderea definitivă din magistratură a  judecătorului Mircea Puşcaş de la Curtea de Apel Oradea, trimis în judecată de procurorii DNA Oradea între trei dosare. Inițial, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să îl sancționeze disciplinar pe Pușcas, însă măsura a fost contestată la instanța suprema, atât de judecător, cât și de inspectorii judiciari. În urma analizării raportului și administrării altor probe, instanța supremă a dispus excluderea definitivă din magistratură a lui Mircea Pușcaș.

Săptămâna trecută, instanța supremă a admis recursul declarat de Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, înlocuind sancţiunea disciplinară cu cea mai aspră sancţiune, şi anume excluderea din magistratură. Secţia pentru judecători a CSM l-a găsit vinovat pe Puşcaş de manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei şi încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii. Concret, s-au incriminat relaţiile pe care judecătorul le-a avut cu doi inculpaţi care aveau dosare pe rolul secţiei coordonate chiar de Mircea Puşcaş în cadrul Curţii de Apel Oradea.

 

Nouă capete de acuzare

Măsura de excludere din magistratură a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urmau unui  proces intentat în 2013 de inspectorii judiciari împotriva unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii. Acţiunea viza o sancţiune dispusă de plenul CSM într-o anchetă disciplinară a inspectorilor judiciari împotriva lui Puşcaş, care cuprindea 9 capete de acuzare. Lui Puşcaş i s-a imputat, printre altele, că a purtat discuţii cu milionarul clujean Liviu Florian, judecat pentru corupţie în dosarul mitei din Vama Halmeu, dar şi cu Valentin Muntean, un afacerist orădean judecat chiar de el într-un dosar de corupţie.

De asemenea, a fost acuzat că a încercat să intervină pentru un alt prieten al său, Nelu Tomşe, după ce acesta a fost arestat pentru un accident cu fugă de la locul faptei, dar şi că a apelat la cunoştinţele sale din lumea interlopă, să-i aplice o corecţie unui ţigan cu care a avut o altercaţie verbală într-un magazin. Un alt episod descris în acţiunea disciplinară se referă la modul în care Mircea Puşcaş a încercat să-şi şantajeze propriul cumnat, Victor Ciarnău, pentru ca acesta să păstreze tăcerea despre afacerile lor, apelând la sora amantei sale, ca să-l seducă.

Din cele nouă capete de acuzare, CSM a admis în final doar două, relaţia judecătorului orădean cu doi prieteni ai săi, care aveau dosare pe rolul secţiei pe care o conducea, considerate „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, respectiv încălcări ale prevederilor „referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii” din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Celelalte acuzații erau probate cu interceptări luate din dosarele penale ale judecătorului, ceea ce, în opinia plenului CSM, nu puteau constitui probe în acţiuni disciplinare sau civile.

Pentru cele două abateri rămase pe listă, judecătorul a fost sancţionat cu suspendarea din magistratură pe o perioadă de 6 luni, măsură care urma să fie pusă în aplicare doar după ce acesta ar fi revenit în magistratură, fiind între timp suspendat din cauza celor trei procese pe care le are pe rolul instanţelor, dintre care două pentru acuzaţii de corupţie.

Soluţia i-a nemulţumit pe inspectorii judiciari care au atacat-o, prin recurs, iar decizia finală a fost luată luni, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au schimbat sancţiunea aplicată iniţial în cazul lui Puşcaş cu o alta, cea mai severă posibil, excluderea din magistratură.

 

Dosarul de pe rolul Curții de Apel Cluj

În septembrie 2013, Mircea Pușcaș a fost trimis în judecată pentru că ar fi cerut de la doua persoane condamnate pentru corupție să cumpere de la cumnatul lui o mașină cu aproape 10.000 de euro mai mult decât prețul real, pentru a le da o soluție favorabilă în dosar. Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2012, Mircea Pușcas le-a cerut lui Petru Cocian și Mihai Halas, prin intermediul lui Mihăiță Teleptean, să cumpere de la cumnatul său un autoturism marca BMW, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât prețul real al mașinii, pentru ca în schimb să pronunțe o soluție favorabilă într-un dosar penal în care aceștia erau condamnați pentru corupție, ajuns în urma contestațiilor la Curtea de Apel Oradea.

Cocian și Halas fuseseră condamnați în prima instanță la închisoare cu executare pentru infracțiuni de corupție în concurs cu infracțiuni de contrabandă, decizie față de care cei doi au declarat apel, proces care se afla și în prezent pe rolul Curții de Apel Oradea.

„În cursul anului 2012, inculpatul Teleptean Mihăiță, a pretins de la Cocian Petru și Halas Mihai suma de câte 20.000 euro (total 40.000 euro) pentru a-și exercita o influență reală asupra judecătorului Pușcaș Mircea, în vederea determinării acestuia să pronunțe o soluție favorabilă celor doi în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, în care aveau calitatea de inculpați-apelanți”, arată procurorii în actul de sesizare a instanței.

Din suma cerută, Halas Mihai i-a dat 10.000 de euro lui Ioan-Adrian Mihai pentru a-i fi transmisă lui Teleptean. Ulterior, suma a fost restituită, urmând ca, potrivit unei înțelegeri între inculpați, toți banii să fie dați de Cocian și Mihai, prin intermediari, după pronunțarea, în apel, a unei decizii favorabile celor doi.

„La data de 2 iunie 2012, Cocian Petru și Halas Mihai, la rândul lor, au pretins de la un denunțător suma de 20.000 euro, susținând ca prin persoane interpuse ar putea să influențeze magistrații investiți cu soluționarea apelului aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, astfel încât să-i determine să pronunțe o soluție favorabilă denunțătorului. Denunțătorul primise și el, în prima instanță, o pedeapsă de condamnare la închisoare, alături de Cocian Petru și Halas Mihai”, se arată în rechizitoriu. Dosarul se afla pe rolul Curții de Apel Cluj.

 

Celelate spețe ale judecătorului

În ianuarie 2013, după ce a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă, alături de comisarului Florian Rob, şeful Secţiei Poliţie Rurală Ciumeghiu, acuzat la rândul său că ar fi pretins unor hoţi din Oradea să plătească 1000 euro, iar unuia dintre ei să-şi pună la bătaie şi propria fiică pentru o partidă de sex cu Puşcaş care urma să pronunţe soluţia în dosarul lor. În respectivul dosar, Mircea Puşcaş a fost achitat de Curtea de Apel Cluj, iar procesul se află acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Într-un alt dosar, Puşcaş este judecat pentru trafic de influenţă, după ce ar fi pretins întâi 1500 euro , iar apoi 50.000 euro de la un afacerist din Marghita, ca să intervină pe lângă colegii săi şi să-i obţină soluţii favorabile în dosarele penale. În acest proces, judecătorii Curţii de Apel Timişoara au dispus condamnarea lui Puşcaş la 4 ani de închisoare cu executare, soluţie care, însă, nu este definitivă, procesul fiind tot în dezbaterea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cel de-al treilea proces, fostul judecător este acuzat că a cerut unor traficanţi de ţigări în total 40.000 euro, sumă în schimbul căreia Puşcaş să pronunţe o soluţie favorabilă în dosarul lor. Procesul se judecă la Tribunalul Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.