Jurnaliștii, sub asaltul proceselor și atacurilor constante. Lupta pentru libertatea presei a început

Dragi tovarăși, de foarte multe ori, aproape peste tot, auzim că libertatea de exprimare se diminuează de la un an la altul și toți au găsit un nou „sport național”: aruncarea cu pietrii în jurnaliștii care, puțini cât mai sunt, încearcă să lupte pentru adevăr. 

 

Chiar dacă libertatea de exprimare este cel mai important lucru într-o societate democratică, „păzitorii” acestui principiu se confruntă tot mai des cu o amenințare în creștere sub forma proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP), utilizate de către entități influente pentru a-i intimida și descuraja în demersul lor de investigare și dezvăluire a informațiilor sensibile.

Pentru a înțelege despre ce vorbim, SLAPP-urile (Strategic Lawsuit Against Public Participation” (Proces Strategic împotriva Participării Publice) vizează, în general, persoanele care vorbesc deschis despre subiecte „piperate”, în special despre politicieni care spală bani, oameni de afaceri abonați la șlițul celor care au putere, plus altele. Pentru cei care preferă ca criticii să rămână tăcuți și faptele lor ilegale să nu fie raportate, există un set de tactici abuzive de litigiu disponibile cu ușurință. 

Aceste tactici sunt folosite de cei cu bani mulți pentru a crește povara financiară și psihologică a apărării într-un proces până când adversarii lor nu au altă opțiune decât să înceteze raportarea sau campaniile. Uniunea Europeană s-a trezit, cu greu, și a realizat că este nevoie ca libertatea de exprimare și libertatea presei să fie apărată, astfel se lucrează la directive anti-SLAPP. 

Jurnaliștii continuă să lucreze în condiții extrem de dificile, fiind expuși unor presiuni tot mai mari de natură politică și financiară, precum și riscului de supraveghere, pedepse cu închisoarea arbitrară sau chiar violențe în timpul exercitării profesiei lor. Deși reprezintă actori esențiali în susținerea democrației, în anul 2022, 86 de jurnaliști și lucrători în domeniul media au fost victimele violenței, iar în perioada 1993-prezent, 1 591 au fost uciși, conform datelor furnizate de Observatorul UNESCO. În plus, mulți alți profesioniști au fost arestați, hărțuiți sau amenințați la nivel global. Nu o să vorbim despre cazul Emiliei Șercan, unde dosarul deschis, după ce a acuzat o operaţiune de kompromat împotriva sa în urma dezvăluirilor privind plagiatul tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă, a fost închis de procurori. Ce să mai zici? 

Astfel, în primăvara anului 2022, Comisia Europeană a venit cu o propunere pentru a combate aceste acțiuni judiciare, caracterizate prin caracterul lor nefondat sau abuziv și sunt folosite pentru a intimida, restricționa sau sancționa jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului și alte persoane care se implică în probleme de interes public. 

Directiva are garanții menite să protejeze persoanele vizate de acțiuni judiciare evidente nefondate sau abuzive, aplicabile în contextul materiilor civile și comerciale cu implicații transfrontaliere. 

Printre acestea se numără posibilitatea instanțelor de a respinge rapid acțiunile judiciare vădit nefondate, prin intermediul unei proceduri accelerate, în vederea minimizării consecințelor acestora asupra victimelor. 

Mai mult, se creează posibilitatea de a impune anumite despăgubiri pentru a compensa persoanele afectate de SLAPP pentru prejudiciul suferit. De asemenea, sunt protejate hotărârile judecătorești în țările terțe UE, astfel încât garanțiile prevăzute în propunerea de directivă să nu fie subminate de utilizarea procedurilor judiciare în alte jurisdicții. 

La un an distanță, mai exact în 2023, Parlamentul European și Consiliul și-au dat mâna, evident, provizoriu, cu privire la legea europeană care ar veni ca un scut pentru libertatea presei. Cu toate acestea, decizia finală va veni anul acesta, înaintea alegerilor europene, când regulamentul urmează să fie sau nu adoptat. Anul nou vine cu vești bune, iar atacurile asupra jurnaliștilor, de orice fel, ar urma să fie diminuate. 

An de an, amenințarea reprezentată de SLAPP devine tot mai preocupantă pentru democrație în întreaga Europă, cu baza de date a Coaliției împotriva SLAPP în Europa (CASE) înregistrând o creștere semnificativă de la 570 de cazuri în 2022 la peste 820 de cazuri în 2023.

Jurnalismul sub lupa oamenilor bogați și cu putere 

Majoritatea acestor procese se bazează pe legile naționale privind defăimarea sau pe dispoziții similare referitoare la insultă sau onoare. Printre țintele cel mai frecvent vizate în aceste proceduri se numără jurnaliștii, instituțiile media, editorii, activiștii și organizațiile neguvernamentale.

Oana Murariu, președintele USR Cluj, a precizat pentru ziarul nostru că UE a stabilit de multe ori standarde minimale, care pot fi întărite la nivel național, în funcție de specificul din fiecare stat membru. 

„Din această perspectivă, dincolo de dezbaterile și evoluțiile de la nivel european, România ar trebui să îmbunătățească mecanismele de întărire și garantare a libertății presei”, a spus Oana Murariu. 

Cei mai des întâlniți în justiție în cazuri de SLAPP sunt cei care dețin funcții de putere, în special oamenii de afaceri și politicienii. Un număr semnificativ de astfel de procese au fost documentate în țări precum Malta, Franța, Croația, Grecia, Marea Britanie, Turcia și Georgia. România nu este străină de acest fapt. 

În țara noastră, siguranța jurnaliștilor constituie în continuare o preocupare majoră, având în vedere că aceștia devin frecvent ținta atacurilor, amenințărilor și intimidărilor. În contextul unor campanii de defăimare, în care sunt implicați actori politici, se observă o tendință de discreditare a jurnaliștilor independenți.

Organizația „Reporters sans Frontières” a prezentat raportul privind libertatea presei în 180 de state pentru anul 2022. Conform raportului, cele mai libere medii de presă se regăsesc în Norvegia, Danemarca și Suedia, în timp ce cele mai restrânse condiții pentru libertatea presei sunt înregistrate în Iran, Eritreea și Coreea de Nord. 

În ceea ce privește situația din România, libertatea presei se află într-un declin, țara ocupând locul 56 la nivel mondial, în scădere față de poziția anterioară, care era locul 48 în anul precedent. În 2023, România a urcat câteva locuri, mai exact pe 53. 

Dragi tovarăși, există o șansă extrem de mică pentru ca anul acesta, situația privind siguranța jurnaliștilor în țara noastră să înregistreze mari îmbunătățiri. Privim, noi, jurnaliștii, cu ochii spre Bruxelles, care a promis că va face ceva în privința asta. 

Este de la sine înțeles că, de ani buni, oamenii politici exercită un control asupra presei, punând cașcavalul la botul patronilor, iar ei, din dorința de a câștiga mai mult, înghit și bagă în buzunar, iar jurnalistul se uită cum alții se îmbogățesc. Anul 2024 va fi un an caracterizat prin discursuri politice vomitive, mesaje electorale și promisiuni pe care media le va promova peste tot.