Împotriva Hidroelectrica și a mai multor Consilii Județene din țară au fost deschise mai multe procese în instanță. Practic, ecologiștii cer, în principal, anularea/suspendarea unor autorizații de construire a hidrocentralelor care ar pune în pericol unele râuri din România. Recent, Hidroelectrica a pierdut definitiv un proces, proiectul este blocat, după ce lucrările la hidrocentrale au fost construite în procent de 98%, statul plătind peste 150 de milioane de euro.

Este vorba despre Defileul Jiului. De această dată, Hidroelectrica a dat în judecată Consiliul Județean Gorj și Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu cerând instanței să oblige CJ la emiterea unei noi autorizații de construire în Parcul Național Defileul Jiului.

Înainte de a cere noua autorizație, proiectul a fost blocat de Curtea de Apel București, considerând că nu poate continua decât dacă se exclude impactul asupra Defileului Jiului.

Practic, două organizaţii de mediu au reuşit să oprească definitiv  în urmă cu aproximativ doi ani lucrările la două hidrocentrale pe râul Jiu. Începute în deceniul trecut, ele erau aproape de finalizare la momentul deciziei instanţei, iar statul român a plătit la acea vreme 155 de milioane de euro pentru construcţii pe care acum va trebui să le treacă cel mai probabil în conservare.

Iniţial, cele două organizaţii de mediu au pierdut, la Tribunalul Bucureşti, procesul prin care cereau anularea autorizaţiilor. Ulterior, au făcut recurs, pe care l-au câştigat la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a casat decizia Tribunalului şi a decis anularea autorizaţiilor de construire, iar decizia este definitivă.

Ecologiștii au arătat că autorizațiile de construire a hidrocentralei urma să capteze aproximativ 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului, chiar în inima parcului național, astfel continuarea lucrărilor ar fi ilegale.

Asociaţiile de mediu au spus, în media, că râul va fi distrus, că această amenajare hidrotehnică ar fi cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România după revoluţie şi au argumentat chiar că nu se va mai putea face rafting pe Jiu.

Hidroelectrica pierde, din nou, în instanță

După anularea autorizațiilor s-a dorit reluarea lucrărilor, motiv pentru care Hidroelectrica a luat de la capăt procedurile de autorizare. Într-un alt proces început de către Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară a cerut instanței să oblige Consiliul Județean Gorj la emiterea unei noi autorizații de construire în Parcul Național Defileul Jiului. Cererea a fost respinsă de către Tribunalul București în mai anul trecut. Împotriva acestei decizii, Hidroelectrica a făcut recurs, iar recent, în 10 septembrie 2020, Curtea de Apel București a respins definitiv cererea.

Importanţa proiectului şi istoria

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” au fost aprobați prin HG nr. 10/2003, iar lucrările au demarat în anul 2004. Era vorba despre realizarea a două hidrocentrale mai mari (CH Bumbeşti şi CH Dumitra) şi a unei microhidrocentrale (Livezeni). Puterea instalată a turbinelor din aceste hidrocentrale este de 65 MW, iar lucrările se refereau şi la aducţiuni de apă şi lucrări de consolidare şi baraje. În total, producţia anuală ar fi fost de 259 GWh. Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării, cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună, în condiţiile în care tot mai multe voci autorizate din sectorul energetic spun că România are deja probleme în a-şi asigura consumul de energie electrică, mai ales în perioadele de vârf de consum
Proiectul hidroenergetic de pe Jiu obținuse acordul de mediu în 2003, înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene, când regulile de mediu au devenit mult mai stricte. În 2005, zona unde se construia hidrocentrala devine Parc Național (din 2005) și sit Natura 2000 de interes comunitar. Toate acestea pentru conservarea bogăției naturale a zonei: habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, unde trăiesc specii precum ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate (racul de ponoare).

În 2016, Garda de Mediu solicitase conducerii Hidroelectrica reevaluarea din punctul de vedere al impactului asupra mediului a proiectul de pe Jiu, în conformitate cu legislația curentă. Compania de stat a decis să atace în instanță decizia Gărzii de mediu pentru a putea continua nestingherită lucrările, încă aproape doi ani, însă instanța a respins definitiv, acțiunea Hidroelectrica, așa cum am menționat mai sus.

Procesele de la Cluj împotriva Hidroelectrica

Amintim că împotriva Hidroelectrica sunt procese deschise și pe rolul instanțelor din Cluj. Ecologiștii au cerut judecătorilor clujeni ”salvarea unuia dintre puținele râuri rămase naturale”, respectiv râul Bâsca.

În aprilie 2020, Asociația Declic a dat în judecată președintele Consiliului Județean Covasna, Consiliul Județean Covasna și Hidroelectrica SA București – Sucursala Argeș. Ecologiștii cu cerut Tribunalului Cluj suspendarea autorizației de construire a derivației Surduc-Nehoiașu.

La sfârșitul lunii aprilie, Tribunalul Cluj a respins cererea Asociației Declic care a făcut apel, iar în 9 septembrie a avut loc primul termen de judecată la Curtea de Apel Cluj, instanță care a respins recursul declarat de Declic.

Un alt proces a fost intentat tot de Asociația Declic împotriva acelorași părți, primul termen de judecată a avut loc în 2 septembrie 2020, cauza fiind amânată în 28 octombrie. Dosarul a fost deschis ”pentru salvarea râului Bâsca, și implicit a casacdei Cașoca de la secare”.

Practic, Declic cere oprirea proiectului hidrotehnic care prevede secarea a nu mai puțin de 9 cursuri de apă, în trei sub-grupe montane (Podu Calului, Penteleu și Munții Vrancei), în trei județe. Printre aceste 9 cursuri de apă se numără și râul Cașoca ce ar urma să fie secat și el pentru realizarea aducțiunii Bâsca Mare – Nehoiașu.

Activiștii de mediu spun că Cascada Cașoca este amenințată cu dispariția.  

1 COMENTARIU

  1. Cu doua flori nu se face primavara. Degeaba scapa Jiul si Basca, daca alte mii de cursuri de apa din tara sunt distruse. Peste tot ar trebui ca oamenii sa se ridice impotriva hotilor de rauri, la sud de Dunare oamenii duc un extins razboi cu mafia hidroenergetica. Dar romanii continua sa inghita orice abuz, nu vor nicicum sa depaseasca statutul de popor de iobagi. Se uita cum dispar raurile si padurile, fara sa zica pâs. Acesta este tristul adevar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here