În cadrul procesului controversat ce-l implică fostul primar al comunei Mărgău, Petru Ungur, Consiliul Local nu s-a întrunit în ședință pentru a decide constituirea sa ca parte civilă în dosar, așa cum impune procedura. De asemenea, nu a luat măsuri pentru a constata prejudiciul adus bugetului local, lăsând astfel o serie de incertitudini juridice și administrative. Plata în avans făcută de fostul primar, care i se impută ca fiind ilegală şi ar fi adus un prejudiciu de aproape 5 milioane de lei, s-a încadrat în limitele legii. Cu toate acestea, instanţa de judecată a decis să-l condamne pe Petru Ungur la 7 ani şi 6 luni de închisoare şi l-a obligat să plătească 4.998.000 de lei drept despăgubiri materiale, sumă la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu 17 septembrie 2020, până la achitarea integrală. Mai mult de-atât, instanţa de judecată a refuzat reaudirea unor martori-cheie în proces, motivând că probele existente în dosar sunt suficiente pentru soluţionarea cauzei.
Instanţa a respins reaudierea martorilor
Şedința publică din 11 aprilie 2023 a fost condusă de judecătorul Valerian Adrian Pojoga, asistat de grefiera Andreea Florina Moldovan. Din partea DNA Cluj, la proces a participat procurorul Luminița Boca.
În cadrul şedinţei, apărarea a solicitat audierea a patru persoane: Suciu Mircea Sorin, primarul comunei Mărgău, Onețiu Mariana, fost viceprimar într-o comună aflată într-o situație similară, Poptean Adriana, secretara comunei Mărgău la data faptelor, și Lola Laurențiu, administratorul firmei EURODRUM COM SRL, cea care a executat lucrările contractate.
Apărarea a motivat această solicitare prin necesitatea clarificării unor aspecte esențiale pentru cauză. Astfel, avocatul lui Petru Ungur a susținut că Suciu Mircea Sorin ar trebui reaudiat, deoarece declarația sa inițială a fost dată în faza urmăririi penale in rem, fără ca fostul primar să fi avut posibilitatea de a-i adresa întrebări. De asemenea, Onețiu Mariana ar putea oferi detalii despre modul în care alte administrații locale au gestionat situații similare. În ceea ce o privește pe Poptean Adriana, apărarea a argumentat că aceasta era responsabilă cu transmiterea documentelor către comisia de licitație, iar declarațiile sale ar putea clarifica aspecte relevante ale dosarului. În final, s-a solicitat și audierea lui Lola Laurențiu, administratorul firmei care a executat lucrările, pentru a verifica detalii privind desfășurarea contractului.
În replică, partea civilă a afirmat că nu se opune dreptului la apărare, însă a susținut că audierea acestor persoane nu este relevantă pentru speță. Procurorul DNA, la rândul său, a considerat că singura audiere justificată ar putea fi cea a Adrianei Poptean.
După analizarea solicitărilor, instanța a decis să respingă toate cererile în probațiune, motivând că probele existente în dosar sunt suficiente pentru soluționarea cauzei.
De asemenea, la termenul de judecată din 11 aprilie 2023 judecătorul Valerian Adrian Pojoga i-a interzis avocatului lui Petru Ungur să ia în replică cuvântul faţă de cele precizate de adversarii săi, discuţia solicitărilor în probaţiune dobândind astfel un caracter formal fiind înfânt principul contradictatorialităţii. Astfel, cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, toate probele trebuie să fie administrate în prezenţa celui acuzat, conform principiului contradictorialităţii. Dreptul la un proces echitabil, consemnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului impune ca inculpatul să aibă ocazia de-a contesta şi audia martorii fie atunci când aceştia fac declaraţii, fie într-o etapă ulterioară a procedurii.
Judecătorul Valerian Adrian Pojoga nu doar că nu a permis dreptul la replică al avocatului lui Petru Ungur, ba mai mult a respins în bloc cererea în probaţiune formulată, în care se solicita reaudirea unor martori-cheie. Deducem astfel că probele apărării nu au fost necesare şi utile soluţionării cauzei. Cu alte cuvinte, potrivit judecătorului, probele aflate la acel moment în dosarul cauzei, administrate în integralitate de către acuzare, au fost suficiente pentru pronunţarea sentinţei.
În acest context, avocatul lui Petru Ungur a formulat o cerere de recuzare împotriva judecătorului Valerian Adrian Pojoga, invocând lipsa de imparțialitate, însă şi această cerere a fost respinsă.
În 2020 noul primar, Suciu Mircea Sorin, se lăuda cu realizările predecesorului său
Petru Ungur a pierdut alegerile, iar în locul său a venit Mircea Sorin Suciu, care a modificat proiectul inițial, lăsând în urmă lucrările deja realizate de fostul primar. Deși progresele erau evidente, Suciu a blocat proiectul, iar aproape 2 milioane de lei proveniți de la Guvern au rămas blocaţi în conturile primăriei. În schimb, în 2020, nu ezita să se laude pe rețelele de socializare cu realizările predecesorului său, efectuând vizite în teren pe drumurile deja reabilitate sub administrația anterioară.
Într-un context, în care justiția este amestecată cu incertitudini administrative, cazul lui Petru Ungur rămâne un simbol al contradicțiilor. Fostul primar al comunei Mărgău a fost condamnat în urma unui proces marcat de respingerea cererii de reaudire a martorilor-cheie, de interzicerea cererii de recuzare a judecătorului Valerian Adrian Pojoga şi, totodată, a dreptului la replică. Astfel, întrebările privind corectitudinea deciziilor instanței nu pot fi lăsate deoparte.
Este evident că fiecare pas în această poveste juridică adâncește suspiciuni și întrebări despre modul în care justiția și administrația locală pot coexista. În fața sentinței și a concluziilor oficiale, tot ce rămâne este lecția că, în sfârșit, adevărul este rareori unul unic și simplu.
Citește și: Adrian Munteanu sfidează sentinţa instanţei de judecată şi contiună să funcţioneaze ilegal
