Justiție pe invers la Cluj. ÎCCJ vs Judecătorii de la Curtea de Apel care se judecă între ei și câștigă

Dacă v-ați imaginat vreodată o justiție unde totul e atât de ciudat încât pare un scenariu de teatru absurd, ei bine, acest dosar de la Judecătoria Cluj-Napoca întrece orice așteptări. Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția supremă a justiției din România, a ajuns să fie contestatoare într-un proces de executare silită împotriva unor… judecători din Cluj-Napoca. Iar ghiciți ce? Judecătorii din Cluj și-au judecat propriul caz și, surpriză, au câștigat! Și nu oricum, ci cu un verdict care pare scris de Caragiale după câteva pahare de pălincă.

Scurt rezumat pentru cei care au ratat sezonul 1 al telenovelei judiciare

Înalta Curte de Casație și Justiție a descoperit că este executată silit într-un dosar ce implică un grup de judecători clujeni. Pe lista celor care figurau drept intimați în proces se numără judecători cu acte în regulă: Aldea Ana, Balint Camelia, Belean Emil, Boiciuc (fostă Dincă) Ioana, Bolchiș (fostă Sîrb) Florina Sanda, Botiș Vasile Marius, Bujor Francesca, Cătună Daniela, Cimbrudean Corina Anca, Cociș Liana, Corovei Corina, Doica Alin, Ghișoiu Oana, Groza (fostă Budișan) Anca Maria, Ilieș Ariana, Luca (fostă Lituș) Emese, Lupea Ioan Marius, Mornăilă Ramona, Oncică Sanislav Marcela.

Pentru cine nu a prins ideea, judecătorii din Cluj erau parte într-un proces unde ei înșiși erau… părți. Și cine credeți că le-a judecat cazul? Exact, alți judecători de la Cluj, colegi de-ai lor. Vă așteptați la altceva?

Cum a început totul?

În decembrie 2023, Înalta Curte a depus o contestație la executare, spunând că procesul era un haos juridic, că sumele nu erau corect stabilite și că, oricum, toată executarea trebuia anulată pentru că nu se recuperase niciun leu. Până aici, nimic anormal, nu?

Procurorii au arătat în dosarul cauzei faptul că “Instanţa ia act de faptul că la dosarul cauzei a fost comunicat de către SCPEJ Cîmpian&Cîmpian, la data de 29.07.2024, în copie vizată pentru conformitate cu originalul, dosarul execuţional nr. 174/2021, costul xerocopierii acestuia fiind de 1261,40 lei.” Practic, tatăl dosarului 

Ei bine, surpriza a venit în mai 2024, când executorul judecătoresc a venit și a spus clar: „Băieți, stați liniștiți, executarea s-a încheiat, nu mai e nevoie de proces.” Deci în acel moment, logica ar fi cerut ca totul să se închidă și fiecare să plece acasă.

Dar nu și la Cluj! La Cluj, judecătorii au considerat că e bine să judece în continuare un proces, doar ca să își demonstreze supremația față de Înalta Curte.

„Decidem să nu mai decidem”. Un circ procedural de zile mari

Din octombrie 2024 și până în ianuarie 2025, instanța clujeană a amânat pronunțarea de nu mai puțin de șase ori. Probabil că era greu de stabilit dacă ar trebui să judece un dosar care nu mai avea obiect. Ori poate că unii judecători nu știau cum să-și judece propriii colegi. Cert este că fiecare termen a venit cu o amânare nouă:

31 octombrie 2024 – Amânare la 15 noiembrie

15 noiembrie 2024 – Amânare la 29 noiembrie

29 noiembrie 2024 – Amânare la 13 decembrie

13 decembrie 2024 – Amânare la 20 decembrie

20 decembrie 2024 – Amânare la 8 ianuarie 2025

Ce s-a întâmplat, de fapt? Probabil că fiecare judecător care trebuia să decidă își amintea că are colegi printre intimați și își spunea: „Lasă, mai bine amânăm, poate rezolvă altcineva.” O formă inedită de justiție pasiv-agresivă.

Marea decizie: „Nu aveți interes, dar tot trebuie să plătiți”

În sfârșit, pe 8 ianuarie 2025, Judecătoria Cluj-Napoca a decis: „Respinge contestația la executare ca rămasă fără interes.”

Cu alte cuvinte: „Aveți dreptate, dar oricum pierdeti!”. Procesul era inutil, dar tot trebuia să se încheie cu cineva care plătește. Și cine credeți că a fost tras la răspundere? Exact, Înalta Curte de Casație și Justiție.

Și ca să fie treaba și mai frumoasă, instanța clujeană a decis că ÎCCJ trebuie să achite 1.261,40 lei pentru… xeroxarea dosarului. Xeroxul era, probabil, singura parte concretă a procesului. Nimeni n-a câștigat nimic, nimeni nu a recuperat vreun leu, dar măcar s-a făcut o copie scumpă a actelor.

Cine sunt adevărații „judecători supremi” ai României?

Dacă cineva se mai întreba unde se află, de fapt, puterea reală a justiției românești, acest dosar oferă răspunsul clar: la Cluj, acolo unde judecătorii își judecă colegii și tot ei câștigă.

Înalta Curte? Un fel de figurant de lux în acest scenariu. Căci, indiferent cât de „înalți” sunt judecătorii din București, la Cluj se decide cine are dreptate, chiar dacă nu există nicio problemă de rezolvat.

Citește și: Șpagă cu programare, cum se trece RAR-ul cu metode neconvenționale