Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a clasat dosarul în care Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, era acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă.

Este vorba de dosarul deschis în urma acuzațiilor pe care fugarul Sebastian Ghiță, fost deputat PSD, i le-a adus fostei șefe DNA.

Procurorii au decis că faptele nu există, astfel că au clasat dosarul.

Ce a transmis PÎCCJ:
„SOLUȚIE CAUZĂ FOST PROCUROR GENERAL AL PÎCCJ

În continuarea comunicatelor de presă din datele de 15 februarie 2019 și 29 martie 2019, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:

Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ au dispus:

  1. Clasarea cauzei față de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu, întrucât faptele nu există.
  2. Clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații, întrucât faptele nu există.

Referitor la infracțiunea de luare de mită, procurorii au reținut lipsa probelor care să susțină săvârșirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.

Cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă, precum și împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.

În ceea ce privește alte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și falsul în declarații), în ordonanța de clasare s-a reținut că faptele care se circumscriu conținutului acestor infracțiuni și probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”.

Citește și: Fițe de tip „Victor Micula” în Cluj. I-au dat câinelui să mănânce carne în foiță de aur la restaurantul lui Avram Gal

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here