Fostul șef DNA, controversata Laura Codruţa Kovesi a obţinut 12 voturi în Comisia pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, care a votat marţi seara candidatul pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European. Pe locul doi a fost Francois Bohnert – 11 voturi, iar Andres Ritter a primit un vot.
Datele, potrivit surselor europene, arată că cei trei candidaţi au primit votul în comisia CONT după cum urmează:
Laura Codruţa Kovesi – 12 voturi
Francois Bohnert (Franţa) – 11 voturi
Andres Ritter (Germania) – 1 vot
Votul este unul consultativ.
Comisia LIBE urmează să dea miercuri un vot, la ora 12.00, ora României.
Parlamentul European şi Consiliul UE vor numi de comun acord procurorul-şef european, iar Conferinţa Preşedinţilor ar urma să fie informată despre rezultatul audierii înainte de viitoarea sa reuniune de la 7 martie 2019.
Laura Codruţa Kovesi a fost audiată în două comisii ale Parlamentului European pentru funcţia de procuror-şef european.
Kovesi a declarat că în România există încercări de a limita independenţa în sistemul judiciar şi a vorbit despre achitări şi probele considerate nelegale în dosare DNA.
„Când au apărut soluţii de achitare sau probele au fost considerate nelegale, acestea au fost diseminate în interiorul structurii pentru a evita astfel de situaţii. În fiecare an, DNA a trimis în judecată 1.000 de inculpaţi, au fost condamnate 900 de persoane, printre aceştia au fost peste 60 de înalţi oficiali, miniştri, deputaţi sau secretari de stat. Presiunile politice, atât în calitate de prorcuror şef DNA şi procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna pentru un dosar, voi face pubblic. O măsura preventivă bună, pentru că acest lucru nu s-a întamplat. Au fost presiuni externe instituţiei, dar de fiecare dată le-am făcut faţă”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Kovesi a declarat că în România există încercări de a limita independenţa în sistemul judiciar şi a vorbit despre achitări şi probele considerate nelegale în dosare DNA.
„Când au apărut soluţii de achitare sau probele au fost considerate nelegale, acestea au fost diseminate în interiorul structurii pentru a evita astfel de situaţii. În fiecare an, DNA a trimis în judecată 1.000 de inculpaţi, au fost condamnate 900 de persoane, printre aceştia au fost peste 60 de înalţi oficiali, miniştri, deputaţi sau secretari de stat. Presiunile politice, atât în calitate de prorcuror şef DNA şi procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna pentru un dosar, voi face pubblic. O măsura preventivă bună, pentru că acest lucru nu s-a întamplat. Au fost presiuni externe instituţiei, dar de fiecare dată le-am făcut faţă”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
„Rezultatele mele vorbesc în numele meu. Am anchetat membri din toate partidele politice. Am anchetat persoane bogate, cu poziţii importante, dar pentru că am fost independenţi, am dus la bun sfârşit aceste cazuri. Independenţa a fost asigurată de lege. Există încercări de a limita această independenţă”, a mai spus Kovesi.
Codruţa Kovesi a declarat, întrebată fiind de europarlamentarul Maria Grapini ce spune de capacitatea sa de management faptul că a fost revocată din funcţie, că decizia de revocare a fost luată de CCR şi n-a avut posibilitatea de apărare.
Laura Codruţa Kovesi a declarat că este nevinovată în dosarul ce vizeză extrădarea lui Nicolae Popa şi în care Secţia de anchetă a magistraţilor a anunţat că aceasta are rol de suspect.
„Dosarul penal- sunt nevinovată. Este vorba de acuzaţii care vizează extrădarea unei persoane din altă ţară. Dacă va fi nevoie de detalii, vă voi da”, a spus Laura Codruţa Kovesi.
Kovesi are calitatea de suspect în dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, faptele anchetate fiind luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu.
Dosarul a fost deschis în decembrie 2018, ca urmare a unei sesizări a lui Sebastian Ghiţă, care spune că i-a dat bani lui Kovesi pentru extrădarea lui Popa.
Laura Codruţa Kovesi a fost întrebată, marţi seară, de către eurodeputatul Cătălin Ivan dacă este adevărat că ofiţerii SRI au făcut parte din echipele mixte care au selectat probe în dosare, fosta şefă DNA precizând că aceştia nu au administrat probe.
Kovesi a declarat că nu are colaborare cu CIA sau altă cetăţenie şi ştirile apărut sunt false. Kovesi a răspuns şi cu privire la distincţiile primite de la americani într-o perioadă în care se vorbea de închisori CIA în ţară.
Laura Codruţa Kovesi a precizat că îndeplineşte toate criteriile pentru a candida la funcţia de procuror-şef european, precizând că nu a colaborat cu serviciile în sensul de poliţie politică.
„În momentul candidaturii, am verificat cu exactitate toate criteriile care trebuie îndeplinite, le îndeplinesc pe toate. Iar în ceea ce priveşte gradul profesional, articolul 54 este cel care reglementează care sunt criteriile. Sunt patru condiţii: să ai vechime de 15 ani, am vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani şi să ai calificativul de foarte bine la ultima evaluare. Am fost numită procuror general şi procuror şef DNA fără a avea gradul profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Fosta şefă DNA a precizat că nu a colaborat cu serviciile de informaţii în sensul de poliţie politică.
„În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile de informaţii, nu am colaborat în sensul de poliţie politică, nu este prevăzută ca o colaborare profesională care poate apărea în exercitarea atribuţiilor de procuror”, a spus Kovesi.
Kovesi a declarat că dacă va fi aleasă pentru această funcţie îşi va exercita rolul fără vreo influenţă cu ceea ce se întâmplă la Bucureşti şi relaţiile dintre ministrul Justiţiei şi sistemul judiciar.
„Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi, trebuie să fie pasiune, dar nu patimă, dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile care îmi revin. Nu are relevanţă ce s-a întâmplat în România, relaţiile dintre sistemul judiciar şi ministrul Justiţiei şi vă asigur că voi respecta obligaţiile, dacă voi fi numită”, a delcarat Laura Codruţa Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi a declarat că nu are nimic de ascuns, chiar dacă au fost informaţii negative despre persoana sa, precizând că cea maia mare realizare a mandatului său la DNA a fost recuperarea daunelor.
Laura Codruţa Kovesi a susţinut că Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recupereze daunele, precizând însă că trebuie identificate şi vulnerabilităţile din cadrul legislativ actual.
„Am fost procuror peste 23 de ani, deci prcatic jumătate din viaţa mea am fost procuror, treaba mea a fost ca justiţia să funcţioneze când este încălcat dreptul penal. Am deţinut cele mai importante poziţii din sistemul judiciar, DNA fiind o structură creată exclusiv pentru anticorupţie. Funcţia de procuror-şef european este o oportunitate unică, aş fi onorată să continui munca atâtor oameni”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Fosta şefă a DNA a spus că Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale Uniunii.
„Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recupereze daunele, trebuie să se pregătească infrastructura umană şi financiară şi să se adopte toate regulile administrative necesare. Pentru ca Parchetul să funcţioneze eficient, trebuie să definim obiective, să partajăm informaţii şi să cădem de acord asupra unor proceduri, să creăm acorduri de cooperare cu statele neparticipante şi cu state terţe, de asemenea, acorduri cu EUROJUST, OLAF şi cu instituţiile financiare. De asemenea, trebuie să identificăm vulnerabilităţile în cadrul legislativ actual „, a completat Kovesi.
