Kovesi şi Coldea riscă puşcăria

Şefa Comisiei „Alegeri 2009“, deputata PSD Oana Florea, a prezentat un proiect de lege prin care orice cetăţean care nu se prezintă la audierile comisiilor speciale din Parlament sau nu furnizează informaţiile solicitate riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 luni. Dacă legea ar fi adoptată, Codruţa Kovesi, Gabriel Oprea şi Florian Coldea riscă puşcăria.

Sancţiuni dure pentru cei care nu vin în comisiile de anchetă privind alegerile din 2009

Oana Florea, preşdintele Comisiei „Alegeri 2009“ , vine cu o lege prin care comisiile parlamentare de anchetă capătă puteri de instanţă de judecată. Astfel, parlamentarii vor putea chema orice persoană la audieri, iar în caz de refuz, vor exista sancţiuni penale, nu doar administrative.

Refuzul unei persoane de a se prezenta la audieri într-o comisie parlamentară de anchetă constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoare sau cu amendă penală şi cu pedeapsa complementară de interzicere a ocupării unei funcţii publice timp de trei ani, prevede proiectul de lege iniţiat de preşedintele deputatul PSD Oana Florea.

„Refuzul persoanelor citate la comisia de anchetă de a se prezenta la audieri, de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este considerat împiedicare a aflării adevărului, constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 lei şi cu pedeapsa complementară de interzicere de a ocupa o funcţie publică timp de 3 ani”, se arată proiectul de act normativ prezentat într-o conferinţă de presă, de Oana Florea.

Proiectul care reglementează activitatea acestor comisii mai prevede că orice persoană care ar putea avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei poate fi citată de comisia de anchetă.

”Am prezentat azi (n.r. 22 ianuarie) proiectul de Lege a comisiilor de anchetă parlamentară. Deşi comisiile de anchetă sunt prevăzute în Constituţie, Parlamentul a făcut uz de ele foarte rar. Abia în 2017 s-a apelat mai intens la acest instrument, ocazie cu care au ieşit la iveală o mulţime de lacune legislative. Ceea mai importantă fiind tocmai lipsa unei legi care să reglementeze clar atribuţiile, drepturile, limitările şi funcţionarea acestor comisii.

O astfel de necesitate derivă şi din deciziile Curţii Constituţionale, forţate şi determinate de diverse conflicte de orgolii cu unele dintre persoanele din alte Puteri ale Statului. Care decizii, recunoscând dreptul suprem al Parlamentului la anchetă, au atras atenţia că se impune o lege dedicată acestei activităţi parlamentare cu statul special, ţinând cont de faptul că Statutul deputaţilor şi senatorilor, precum şi Regulamentele camerelor Parlamentului nu pot institui obligaţii în sarcina terţilor.

Proiectul legislativ a fost conceput luând în considerare specificul instituţional şi constituţional al Statului Român şi legislaţia în materie a ţărilor membre ale Uniunii Europene, unele dintre având o astfel de lege încă din 1880 (Belgia)”, mai susţine deputatul Oana Florea.

Acces inclusiv la informaţii clasificate

Potrivit propunerii legislative, Comisia de anchetă poate cita orice persoană care ar putea avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei, iar persoanele citate au obligaţia să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară. În cazuri excepţionale, doar cu acordul comisiei de anchetă, persoana citată poate să răspundă în scris, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul prevede că ancheta parlamentară „nu se substituie anchetei judiciare, având un obiect şi o finalitate diferite, ele putând coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului, chiar dacă acelaşi segment al realităţii este cercetat şi documentat”. De fapt, Comisia de anchetă parlamentară, care adoptă un raport pe baza unui vot politic, nu pe baza unor probe, se transformă în instanţă de judecată din moment ce stabileşte sancţiuni cu puşcăria pentru persoanele care nu vor să se prezinte la audieri. Potrivit propunerii legislative, comisia poate avea acces la orice categorie de informaţii, „inclusiv informaţii clasificate, în condiţiile legii“. Oana Florea a menţionat că proiectul preia în proporţie de 80% sintagme şi principii din cele 4 decizii ale CCR de anul trecut, referitoare la activitatea acestei Comisii de anchetă a alegerilor din 2009.

Kovesi crede că face ce vrea

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a fost invitată de mai multe ori la Comisia de anchetă privind prezidenţialele din 2009, însă nu a dat curs invitaţiei.

Jurnalistul Dan Andronic a spus că, în decembrie 2009, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, înalţi demnitari ai statului român, printre care George Maior, Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi, au mers acasă la Gabriel Oprea. El a susţinut că Laura Kovesi şi Coldea erau preocupaţi de câştigarea scrutinului de către Traian Băsescu.

Printre persoanele care au mai refuzat să vină la audierile Comisiei „Alegeri 2009“ au mai fost fostul vicepremier Gabriel Oprea şi fostul director-adjunct al SRI Florian Coldea. În condiţiile în care legea propusă de Oana Florea ar fi adoptată, Kovesi, Oprea şi Coldea riscă puşcăria.

Inspecţia Judiciară intervine între Comisia de anchetă şi DNA

După refuzurile repetate ale Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta la audieri la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, inspecţia judiciară a decis să intervină şi a adresat Comisiei o scrisoare prin care cere documentaţia legată de corespondenţa purtată de comisie cu şefa DNA.

“Vă solicităm să ne transmiteţi copii conforme cu originalul de pe documentaţia ce a constituit procedura de citare a doamnei procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi în cadrul Comisiei, precum şi răspunsurile acesteia la solicitările formulate de dumneavoastră în scris”, se arată în scrisoarea transmisă de reprezentanţii Inspecţiei Judiciare.

Procurorul şef al DNA a primit patru solicitări din partea comisiei de anchetă pentru prezentare la audieri, însă toate invitaţiile s-au confruntat cu refuzuri din partea Laurei Codruţa Kovesi.

După primele două refuzuri de a se prezenta la audieri, Kovesi a primit de la comisie o scrisoare cu două întrebări. Şefa DNA a fost întrebată dacă s-a aflat acasă la Gabriel Oprea în seara celui ce-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 şi, dacă da, cu ce scop, însă întrebările adresate de către parlamentarii din comisie nu au primit niciun răspuns.