La primar nou, oras nou
Cetatuia si strada Mihail Kogalniceanu, in centrul dezbaterilor de urbanism
Primaria Cluj-Napoca a lansat o dezbatere publica privind solutiile pentru amenajarea dealului Cetatuie, ramas de ani buni in paragina, si transformarea strazii Mihail Kogalniceanu in zona pietonala. Printre ideile inaintate se numara construirea unui teatru de vara si reabilitarea monumentelor de pe Cetatuie, precum si amenajarea unui parking in apropiere si a unei fantani decorative la statuia Sf.Gheorghe de pe Kogalniceanu.
Saptamana trecuta a avut loc prima dezbatere publica referitoare la solutiile de amenajare a dealului Cetatuie si de transformare in zona pietonala a strazii Mihai Kogalniceanu, din centrul orasului. La dezbatere au fost invitati membrii Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), ai Registrului Urbanistilor, precum si reprezentanti ai societatii civile si proprietarii Unita Turism Holding, firma care detine jumatate din terenul de pe Cetatuie. Societatea Unita este proprietara Hotelului Belvedere si detine 5,3 hectare de teren pe dealul care ofera o panorama asupra orasului.
Cetatuia, protejata prin plan urbanistic
Arhitectii prezenti la dezbatere au inaintat propunerea ca Cetatuia sa aiba statut de zona protejata, care poate fi conferit prin adoptarea unui nou plan urbanistic. Alte idei lansate joi s-au referit la necesitatea unor interventii pentru stabilizarea versantului, precum si construirea unui teatru de vara. Presedintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), Szabolcs Guttmann, a subliniat, sprijinit de fotografii recente ale zonei Cetatuia, care sunt principalele probleme urbanistice cu care aceasta zona se confrunta. Este vorba de accesibilitatea limitata, alunecarile de teren care schimba structura dealului de la an la an, precum si faptul ca a fost lasat in paragina, nefiind vizibile nici un fel de lucrari de intretinere in ultima vreme.
Si arhitectul Eugen Panescu a subliniat problema accesibilitatii, afirmand ca dealul si panorama pe care acesta o ofera sunt greu de accesat din oras. Acesta a propus ca strada de langa Casa Tranzit sa fie prelungita si realizeze legatura dintre centrul orasului si Cetatuie.
Primarul interimar Radu Moisin a cerut celor prezenti gasirea unor solutii in timp cat mai scurt, pentru ca eventualele interventii in aceste zone sa fie finalizate pana la Zilele Orasului. Arhitectul Vasile Mitrea i-a spus insa lui Moisin ca asemenea proiecte au nevoie de planuri elaborate si nu pot fi facute cu hei-rup-ul. „Sunt foarte putine orase care dispun de un astfel de punct de belvedere. Acolo e necesar un plan urbanistic de zona protejata; trebuie sa se tina seama de o serie de lucruri, de dotari. Cu cat intarziem reglementarea acestei zone importante pentru Cluj, cu atat riscam sa ne trezim cu improvizatii. OAR nu se poate angaja sa vina de pe o zi pe alta cu propuneri de panouri si scari”, a declarat arhitectul.
Colaborare cu Unita Turism
Printre propunerile concrete se numara amenajarea unui teatru de vara, o idee mai veche, la care Moisin a declarat ca nu s-a renuntat, a unor parcuri tematice pentru practicarea de sporturi extreme, initiativa a arhitectului Horatiu Racasan, precum si amenajarea spatiului verde de pe Cetatuie inspirat din si cu ajutorul specialistilor de la Gradina Botanica. In ceea ce priveste amenajarea zonei, va trebui tinut cont si de faptul ca aici exista trei monumente istorice in paragina. Szabolcs Guttmann a propus ca acestea sa fie luate in grija de catre institutiile locale, pentru a fi reabilitate si incluse in circuitul cultural al orasului.
Insa toate solutiile si implementarea lor depind de colaborarea cu proprietarul din zona, Unita Turism, cu care Primaria Cluj-Napoca imparte Cetatuia. „E important de clarificat situatia proprietatilor in zona Cetatuii, trebuie extinsa discutia”, a declarat viceprimarul Laszlo Attila. Astfel, compania omului de afaceri Josef Goschy, care detine jumatate din Cetatuie, ar trebui sa fie principalul partener in evaluarea initiativelor. Alexandru Apahidean, director al UTH Cluj, a recunoscut ca proprietarul e depasit de situatie si ca nu se poate angaja unilateral la amenajarea suprafetelor. „Suntem dispusi sa colaboram pentru reabilitarea zonei, e in interesul nostru, al clujenilor si al turistilor”, a spus Apahidean.
Punerea in valoare a monumentelor
In ceea ce priveste amenajarea strazii Mihail Kogalniceanu, intentia Primariei, din momentul lansarii dezbaterii, a fost de a transforma aceasta oaza de liniste din centrul orasului in zona pietonala. Fostul arhitect-sef al orasului, Adrian Iancu, a venit chiar cu o propunere concreta pentru implementarea acestei idei.
Adrian Iancu a prezentat un proiect cu titlu gratuit, in care amenajarea zonei s-ar face in doua etape. Intr-o prima faza s-ar lucra la portiune cuprinsa intre Colegiul Academic si Biserica Reformata, urmand ca ulterior sa fie amenajata parte ramasa pana la Turnul Croitorilor. „Speram o deschidere din partea Bisericii Reformate pentru o conexiune pietonala spre Turnul Croitorilor, pentru ca tot traseul sa devina interesant pentru turism”, a explicat arhitectul, subliniind ca la Zilele Culturii Maghiare acest aranjament a functionat cu succes, fiind ridicate standuri si o scena, lucru facut posibil de inchiderea circulatiei auto. Statutul de zona pietonala, fara masini parcate peste tot, va pune mai bine in evidenta monumentele si cladirile de pe strada Mihail Kogalniceanu, pentru care s-ar putea monta chiar si niste placute informative, a aratat arhitectul.
Pentru statuia Sf. Gheorghe, Iancu a propus inlocuirea spatiului verde cu o fantana de mici dimensiuni, „ar reflecta mai bine imaginea grupului statuar si imaginea fatadei bisericii”. Scopul proiectului este crearea unui tur pietonal al centrului istoric. „Probabil ca multi dintre dvs. v-ati atasat de Piata Muzeului. Aceasta strada are potential de a deveni si mai interesanta. Am putea avea un traseu pietonal mai extins, de aici putem ajunge pe strazile care duc spre Zidul Cetatii”, a subliniat Iancu. Majoritatea cladirilor de pe Kogalniceanu sunt monumente istorice. „Sunt absolut remarcabile, pornind de la sediul Universitatii Babes-Bolyai si Colegiul Academic. Sunt reprezentative pentru arhitectura romaneasca si ar merita puse in valoare”, a adaugat acesta.
Szabolcs Guttmann, a atras atentia asupra importantei deschiderii curtilor interioare pentru viata strazii pietonale Mihail Kogalniceanu. „Avem nevoie de functiuni atractive, comerciale, servicii. Ar fi de dorit accesul pietonilor in curtile interioare ale cladirilor, e nevoie de activitate in fiecare zi, nu doar ocazional, la evenimente”, a declarat Guttmann, care a adaugat ca reprezentantii Bisericii Reformate sunt de acord cu deschiderea curtii, vor sa colaboreze cu primaria si au un proiect de amenajare inca din 2004.
Concurs de proiecte
Insa propunerea care a intampinat rezistenta din partea reprezentantilor societatii civile a fost amenajarea unui parching in zona. Acestia au protestat impotriva reducerii spatiului verde de pe aceasta strada. „Nu vor fi taiati copaci din zona; prezentarea domnului Iancu reprezinta niste propuneri. In zona aceea este insa obligatorie gasirea unui amplasament pentru un parking, subteran sau suprateran. Avem doar doua posibilitati: str. Kogalniceanu sau str. Avram Iancu”, le-a explicat Moisin. Si pentru construirea parkingului va fi organizata o dezbatere publica, a anuntat Moisin. La aceasta dezbatere vor fi invitati si reprezentanti ai tuturor institutiilor de invatamant din zona strazii.
La finalul dezbaterii, arhitectii au propus organizarea unui concurs de idei pentru solutiile de amenajare a Cetatuii si strazii pietonale Mihail Kogalniceanu. Ligia Subtirica, actualul arhitect-sef al orasului a declarat ca procesul este unul prea anevoios, care poate fi intarziat de contestatii, asa cum s-a intamplat in cazul concursului de idei pentru Centrul Cultural Transilvania. Moisin a venit insa cu o idee alternativa: „Am putea face un concurs de proiecte cu titlu gratuit. Toti cei interesati sunt liberi sa vina cu propuneri, dar pro bono”. Arhitectul Eugen Paunescu s-a declarat impotriva acestei propuneri, pentru ca ar afecta calitatea lucrarilor. „Vorbesc acum in calitate de arhitect care traieste din proiectare, inclusiv din proiecte publice. As dori sa descurajez primirea de proiecte publice pe gratis. Achizitia de proiecte trebuie facuta prin metodele legale, transparent si deschis, chiar daca pana acum rezultatele nu au fost neaparat cele dorite”, a spus arhitectul.
Diana Gabor
