După avizul favorabil al Curţii Internaţionale de Justiţie privind independenţa regiunii Kosovo, vicepresedintele Parlamentulului European, Laszlo Tokes decide că este momentul ca secuii să iasă în strada.

Declaraţia de independenţă a Kosovo "nu a încălcat dreptul internaţional general", a anunţat, joi 22 iulie, la Haga, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ). Curtea "conchide că declaraţia de independenţă din 17 februarie 2008 nu a încălcat dreptul internaţional general", a declarat Hisashi Owada, preşedintele CIJ, la Palatul Păcii din Haga. Curtea a conchis că adoptarea declaraţiei de independenţă la 17 februarie 2008 nu a încălcat nici dreptul internaţional general, nici rezoluţia 1.244 (1999) a Consiliului de Securitate, nici cadrul constituţional.

Reacţiile puterilor internaţionale nu au întârziat, împărţind scena politică în două. Serbia, după cum era de aşteptat, nu recunoaşte independenţa Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridională. Belgradul nu va recunoaşte "niciodată, în nicio circumstanţă" independenţa autoproclamată a Kosovo, a declarat ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremici, după avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). "Ne aşteaptă zile grele, mari provocări (…). Este de o importanţă crucială să păstrăm pacea şi stabilitatea pe tot teritoriul provinciei (Kosovo)", a continuat Jeremici la postul de televiziune B92.
Belgradul a obţinut la 8 octombrie din partea Adunării Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamării independenţei Kosovo la 17 februarie 2008.
Preşedintele kosovar Fatmir Seidiu  a declarat că avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) elimină ultimele îndoieli pe care le-ar putea avea ţările care nu au recunoscut până în prezent independenţa Kosovo. Până în prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE. Kosovo are are două milioane de locuitori, populaţia majoritară fiind albanezii, în proporţie de 90%.

Laszlo Tokes şi conflictul etnic
Pentru noi românii, acordul tacit al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) are implicaţii foarte serioase, considerând insinstenţa secuimii de a-şi obţine autonomia. Cel mai înflăcărat de decizia curţii europene este vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes. Imediat bupă ce curtea a tranşat disputa cu Belgradul, acesta a declarat, joi, la Universitatea de Vara Tusvanyos, de la Băile Tuşnad, că aşa cum Kosovo şi-a dobândit independenţa, şi maghiarii din Transilvania ar putea să obţină autonomia.
"Trebuie să ajungem în tărâmul unităţii comune. O microregiune de talia Kosovo este şi Secuimea. Kosovo şi-a dobândit independenţa, de ce nu ar putea şi Secuimea să aibă autonomie? Trebuie să ieşim în stradă dacă este nevoie. Dacă trebuie, secuimea are nevoie de un model de tip catalan, dar în acel moment nu veţi mai fi la guvernare (UDMR – n.r.), pentru că am manifesta împotriva voastră", a mai spus Tokes, citat de Mediafax.
Şi preşedintele executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, a declarat că formaţiunea nu este de acord cu segmentarea Ţinutului Secuiesc, pentru că acesta trebuie să fie o unitate autonomă.
Toate aceste declaraţii par contrare legii fundamentale a statului, care, la articolul 1, precizează că “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Cu alte cuvine, decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) a pus gaz pe un foc care oricum ardea mocnit.
"Declaratia lui Laszlo Tokes este inacceptabila. Nu exista niciun fel de asemanare intre Kosovo si Tinutul Secuiesc. Nu este legitima o chemare in strada a secuilor. In niciun caz decizia de la Haga nu legitimeaza o revendicare a secuilor sau a oricarui grup etnic din Romania. Cine forteaza o astfel de compartie produce o grava confuzie", a declarat, vineri, europarlamentarul PDL Cristian Preda, pentru Mediafax.
PSD considera ca pozitia europarlamentarului Laszlo Tokes reprezinta "un atac la adresa statalitatii Romaniei, prin instigarea comunitatii maghiare la manifestari violente impotriva prevederilor Constitutiei Romaniei. Tokes devine o amenintare nu doar pentru Romania, dar si pentru Europa", arata social-democratii intr-un comunicat remis vineri. PSD solicita si "o pozitie oficiala din partea UDMR cu privire la afirmatiile europarlamentarului sustinut de Uniune".
Secretarul general PRM Gheorghe Funar consideră afirmaţiile lui Laszlo Tokes ca fiind foarte periculoase, o incercare de a destrăma ţara. “ Laszlo Tokes acţionează pentru a dezmembra ţara, pe când prietenul său, preşedintele Băsescu, tace”, a afirmat acesta. Gheorghe Funar a amintit şi de un episod actual al luptei pentru autonomie, şi anume încercarea de a schimba numele unei străzi din Miercurea Ciuc. “În Miercurea Ciuc vor să-l schimbe pe poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, un geniul al umanităţii, şi vor să-l înlocuiască cu Attila, un criminal”, a declarat acesta.
Gheorghe Funar a conchis cu o avertizare, şi anume că în România se va ajunge la o situaţie şi mai gravă decât în Kosovo.
Declaratiile episcopului Laszlo Tokes trebuie privite in contextul eforturilor sale de a consolida, din punct de vedere politic, simpatia de care se bucura in randurile comunitatii maghiare, crede Tudor Sălăgean, profesor universitar doctor în istorie. Acesta a remarcat faptul că, deşi porneşte de la recunoaşterea de către Curtea de la Haga a independenţei provinciei Kosovo, modelul de autonomie pe care el îl propune este unul european: cel catalan. Cu privire la discursul lui Laszlo Tokes, acesta a precizat că discursul este lipsit de accente antiromâneşti, el insistând, dimpotrivă, asupra unei noi solidaritati româno-maghiare în faţa crizei. Din puct de vedere istoric Tinutul Secuiesc a beneficiat de-a lungul timpului, timp de mai multe secole, de diverse forme de autonomie, şi asta nu doar în evul mediu şi în timpurile moderne, ci şi în secolul al XX-lea. Atâta vreme cât maghiarii/secuii vor fi majoritari în regiune, va exista şi o aspiraţie a lor către autonomie, aşa cum a existat de fapt întotdeauna, a conchis acesta.
Întrebat cu privire la afirmaţiile lui Laszlo Tokes, premierul Emil Boc a declarat că "România are o Constituţie care se respectă, nu se discută”.

Apogeul carierei politice a lui Laszlo Tokes.

Pe data de 15 iunie 2010 eurodeputatul Laszlo Tokes (PPE/UDMR) a fost ales marţi în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European. Acesta a fost votat pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, din partea grupului PPE, în locul ungurului Pal Schmitt, devenit preşedinte al parlamentului de la Budapesta. Votul a fost unul cu probleme, contestat de la modalitatea de exprimare, până la rezultatul acestuia. El a obţinut 334 de voturi pentru, au existat 207 abţineri, care nu au contat în final la numaratoare, iar numărul de voturi exprimate a fost de 621. Majoritatea calificată era de 168 de voturi, deci Tokes obţine funcţia de vicepreşedinte.
Mai multi eurodeputaţi au cerut reluarea votului asupra numirii lui Tokes Laszlo în funcţia de vicepreâşedinte al PE, reclamând probleme care au viciat rezultatul, însă la final, preşedintele de şedinta a închis subiectul, spunând că se face prea mult caz iar el vrea să mearga la prânz. La finalul primei părţi a sesiunii plenare Edward McMillan-Scott (ALDE), rămas să prezideze sesiunea în locul lui Jerzy Buzek, a oferit explicaţii în legatură cu sistemul de votare la alegerea lui Tokes Laszlo. El a spus că la votul electronic, folosit în cazul lui Tokes Laszlo, se pot exprima opţinile "împotriva" sau "abţinere" în timp ce la votul pe hârtie, eurodeputaţii pot să voteze doar "pentru", restul lăsând foaia goală.
După ce o serie de europarlamentari au aplaudat propunerea, Cornelui Vadim Tudor a cerut cuvantul. El a spus că pentru prima data îi este ruşine că este membru al PE, care vrea să aleagă vicepreşedinte un contestatar al Tratatului de la Trianon. CV Tudor a fost aplaudat la rândul său, după care Buzek a anunţat începerea procedurii de vot.

Alte situaţii asemănătoare pe continent

Premierul turc a ridicat miza în conflictul internaţional privind uciderea în masă a armenilor din Imperiul Otoman, ameninţând că va expulza 100.000 de armeni ce trăiesc în acest stat. "În ţara mea sunt 170.000 de armeni, din care 70.000 sunt cetăţeni. Tolerăm alţi 100.000. Deci, ce voi face mâine? Dacă este necesar, le voi spune celor 100.000: bine, este timpul să plecaţi acasă. De ce? Nu sunt cetaţenii mei. Nu sunt obligat sa îi ţin la mine în ţară," declara acesta în vizită la Londra.

Conflicte sângeroase se desfăşoară în prezent şi în Kirgistan. Mii de familii de refugiaţi fug din sudul Kîrgîzstanului, scena celor mai violente conflicte interetnice din ultimii 20 de ani, în care cel puţin 117 oameni au murit şi peste 1.200 au fost răniţi.Între timp, Moscova, care spusese iniţial că nu intervine în conflict, a trimis de curândcel puţin 150 de paraşutişti în Kîrgîzstan, sub pretextul protecţiei bazelelor militare ruseşti din zonă.

La finele anului trecut, aproximativ 700.000 de catalani din 166 de localitati – circa 10% din populatia regiunii – au fost invitaţi să răspundă prin 'da' sau 'nu' la întrebarea: "Sunteţi de acord ca (n.r. provincia autonomă) Catalonia să fie un stat suveran, social şi democratic, integrat în Uniunea Europeana?".

O minoritate considerabilă din Catalonia este în favoarea secesiunii acestei regiuni prospere, care frunizează 25% din produsul intern brut al Spaniei şi are propria limba.

Un alt referendum simbolic a fost organizat în luna septembrie a aceluiaş an în orăşelul Arenys de Munt din nord-estul Spaniei, la care peste 96% dintre participanţi au votat în favoarea independenţei Cataloniei. Prezenta la urne a fost de 41%.

Viktor Orban

Nu este o noutate faptul că Viktor Orban a susţinut în permanenţă candidatura preşedintelui Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Tokes Laszlo, la postul de membru al Parlamentului European. Mai mult, acesta a declarat că pentru Fidesz, Tokes Laszlo este principalul actor al vieţii politice din Transilvania. De altfel, CNMT este o extensie neoficiala a Fidesz în Transilvania, prin care liderii partidului civic ungar îşi impun interesele politice şi strategice, în timp ce Tokes este nelipsit de la masa decizionala a partidului ungar, cu o autentica doctrină de dreapta, creat dintr-un grup de tineri anticomunisti (reuniti sub titulatura Constiinta 88), intre care se remarcă nume precum Viktor Orban sau Kover Laszlo, dar şi controversatul ziarist Bayer Zsolt, cunoscut opiniei publice ungare pentru ieşirile sale antisemite.
Ţinutul Secuiesc

-este o zonă istorică din România, situată în estul Transilvaniei, locuită în majoritate de secui-maghiari şi împărţită în mod tradiţional în scaune (magh. "szék"), de unde numele

-cuprinde cea mai mare parte din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi o parte din judeţul Mureş, trei comune din judeţul Neamţ (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean şi Dămuc), o comună din judeţul Alba (Rimetea) şi o comună din judeţul Bacău (Ghimeş-Făget), înglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestora din urmă judeţe.

-nu are niciun statut administrativ, deşi există o mişcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această regiune. Cel mai important oraş al Ţinutului Secuiesc este Târgu Mureş.

-potrivit recensământului din anul 2002, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş trăiesc 668.471 de secui şi maghiari (59,2%), dintr-o populaţie totală de 1.129.522. În special în judeţele Covasna şi Harghita, secuii formează o majoritate de 73,8% şi respectiv 84,1%

-în februarie 2007, Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie care apară drepturile secuilor din Romania, a organizat un sondaj de opinie în vederea obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc. În presă acest sondaj de opinie a fost deseori prezentat drept "referendum", deşi tehnic vorbind nu a fost. Autorităţile române au declarat că acest act nu este ilegal ], dar este "la limita extremă a legii" (organizarea şi desfăşurarea referendumului putând fi reglementate numai prin legi organice conform art. 73, punctul 3, alineatul d) din Constituţia României). Aceeaşi poziţie a avut-o toată clasa politică din România, inclusiv UDMR.

Sabin Ripan

1 COMENTARIU

  1. Două unguri şi …dor de Vatra Românească

    Alăptaţi de caii stepei,
    Fie armăsar sau iapă
    Au venit în românime
    De-au cerut pămînt şi apă.
    Iubăreţ fiind de fire ,
    Ungurul în braţe strînge
    Omul ce-i dă adăpost
    Sau un bun dărab de pâine
    Dar apoi, ca orice cîine
    Muşcă mâna ce-l hrăneşte
    Până o umple de sânge.
    Au atît de multe drepturi,
    Zece, o sută , o mie
    Rupte românimii bete
    Ce se mistuie în certuri
    Dar mai cer fără ruşine ,
    secui
    Ia scoală de-aici,române,
    Lasă-mă în loc pe mine.
    Ce mai vreau să îmi dai mie?
    Păi,vreau autonomie …..

    integral,AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.