În urmă cu o săptămână, Ministerul Agriculturii a transmis fermierilor propunerea sa ca Patriarhia Română să facă parte din Comitetul de Monitorizare al Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020, care gestionează fondurile europene în valoare totală de aproape 9,5 miliarde de euro. Decizia a fost luată tacit, însă, la foarte scurt timp, fără a aștepta răspunsul asociațiilor din domeniu. Astfel, Biserica Ortodoxă Română va juca un rol similar cu cel al direcției de agricultură a Comisiei Europene sau al sindicatelor din industria alimentară.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, mai exact Autoritatea de Management pentru noul PNDR, a transmis spre consultare asociațiilor din agricultură o notă internă privind introducerea Patriarhiei Române în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020: ”Vă transmitem spre consultare în procedură scrisă propunerea AM PNDR privind includerea Patriarhiei Române și a Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc în cadrul componenței Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020, în calitate de observatori”, se arată în documentul trimis tuturor organizațiilor și membrilor deja cooptați după rigori stricte în respectivul comitet.
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR a avut o reacție și o poziție tranșantă privind propunerea MADR, pe care o consideră inoportună, apreciind că Patriarhia Română are atribuțiunile ei în societate și nu participă la luarea de decizii economice și politice.
“Introducerea Patriarhiei Române în Comitetul de Monitorizare a fost tacită. Aflu de la cei de la MADR că ei sunt deja membri, în timp ce noi, aseară am primit o adresă de la Ministerul Agriculturii în care suntem rugați să ne spunem părerea în ceea ce privește introducerea celor de la Patriarhie în Comitetul de Monitorizare. Aflu cu stupoare că ei au fost deja admiși ca membri observatori și adresele respective sunt pur formale. În felul în care s-a procedat, tacit, pe sub ușă, mă face să cred că, deși vorbim de Patriarhie, gândul cu care s-a procedat nu a fost tocmai curat”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, liderul LAPAR.
Același rol ca și Comisia Europeană
“Celelalte asociații care au fost întrebate nu au oferit nici un răspuns la adresa făcută de cei de la Ministerul Agriculturii. Un oficial al MADR mi-a spus că celelalte asociații profesionale au fost de acord cu această propunere. Verificând în teritoriu dacă așa stau lucrurile, am aflat că de fapt celelalte asociații nu au oferit încă nici un răspuns. Oficialul ministerul a considerat că dacă ceilalți nu au răspuns, înseamnă că sunt de acord”, a spus reprezentantul fermierilor.
Ca și observator în acest comitet, Patriarhia Română va avea aceeași influență sau putere cum au avut în exercițiul financiar trecut Comisia Europeană – Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară sau Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România, care au deținut o poziție identică în grupul pentru PNDR 2014-2020.
Programul National de Dezvoltare Rurala are ca scop finanțarea agriculturii românești iar pentru perioada 2014-2020 bugetul său este de 9,46 de miliarde de euro, suma din care 8,13 miliarde de euro sunt acoperite de fonduri europene iar 1,34 miliarde de euro vin de la bugetul de stat. Miza este deci foarte mare, dat fiind acest Comitet de Monitorizare este, potrivit definiției oficiale, un „organism cu atribuții de urmărire a implementării Programului SAPARD, a fondurilor FEADR și FEP în România, pe care îl poate adapta sau modifica atunci când este nevoie.”
Război cu APIA pentru cinci milioane de euro
Patriarhia are un interes material consistent în agricultură, dat fiind ca deține, potrivit estimărilor făcute în ultimii ani, cel puțin 40.000 de hectare de teren arabil. Știrile Pro TV arată că în 2014, Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat ca mănăstirile și parohiile au depus cereri de plată pentru o suprafața agricolă totală de 23.853 de hectare – fără să precizeze însă dacă e vorba doar de mănăstiri și parohii ortodoxe. În total, subvențiile primite de instituțiile de cult ajungeau aproape la 5 milioane euro, o sumă comparabilă cu cele acordate marilor fermieri ai României.
Fostul șef al Apia, Dorel Benu, acum anchetat de DNA, vorbea despre „fermieri activi”, care lucrează pământurile, și despre o „listă neagră” cu proprietarii de terenuri care nu le cultivă efectiv. „Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituțiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activități agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente ca desfășoară propria activitate agricolă”, spunea atunci Benu.
Un comunicat remis imediat de Patriarhi arată că ”statutul de fermier activ, invocat de reprezentanții APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităților bisericești care dețin în proprietate și cultivă terenuri agricole”.
APIA a răspuns, la rândul sau, la acest comunicat cu o serie de precizări referitor la ce însemna „fermier activ” dar și la faptul ca „APIA vine în sprijinul instituțiilor de cult care își desfășoară propria activitate agricolă pe terenurile arendate sau aflate în proprietate și susține menținerea acestora la plata pe suprafață și din 2015.”
Daniel prietenul lui Constantin
Pe 13 mai 2013, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, care deține și în prezent acest portofoliu, și Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au semnat un protocol de colaborare „în scopul reglementarii acțiunilor de cooperare pentru promovarea satului românesc.”
În urma acestuia preoții vor informa locuitorii din zonele rurale despre fondurile europene disponibile pentru dezvoltarea agriculturii și a satului românesc prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, potrivit unui comunicat emis de Patriarhie. De asemenea, oamenii Bisericii vor promova valorile tradiționale ale comunităților rurale și vor organiza seminarii și întâlniri. Protocolul a fost încheiat pe o perioada de un an cu posibilitatea prelungirii printr-un act adițional.
Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii, preoții dau aceste informații în afara slujbelor religioase. Preoții urmau să dea detalii enoriașilor despre avantajele asocierii, despre fermele familiale și despre măsuri precum instalarea tinerilor fermieri la sate.
”Este vorba de susținerea proiectelor Ministerului Agriculturii, în special cele pe fonduri europene. Oamenii de la țară sunt circumspecți atunci când este vorba să primească ceva gratis, așa cum se întâmplă în cazul fondurilor europene. În zona rurală preotul este printre intelectualii satului și enoriașii îi cer sfatul cu privire la diverse probleme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica. El a afirmat ca preoții nu vor fi plătiți suplimentar pentru această activitate.
În Romania sunt aproximativ 14.000 de preoți ortodocși, dintre care mai mult de jumătate activează în mediul rural.
