Interceptarile telefonice efectuate de catre SRI si alte servicii secrete au revenit din nou in atentia specialistilor in drepturile omului, dupa ce un fost membru a CSM a readus in discutie neconcordantele dintre prevederile Noului Cod de Procedura Penala si legea sigurantei nationale care le autorizeaza. Lacunele din legistatia romana care permit inregistrarile telefonice la limita legii par a fi sesizate si de catre forurile juridice internationale, saptamana aceasta Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) condamnand din nou Romania pe o speta similara.

Inregistrarile telefonice pe siguranta nationala, fondate de legi invechite

Cadrul legislativ in baza caruia sunt emise mandate de autorizare a interceptarilor telefonice au fost mereu un subiect sensibil, atat la nivel doctrinar cat si la cel al practicii instantelor de drept intern sau a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Potrivit articolului 911 din Codul de Procedura Penala (CPP), „Interceptarea  si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori  prin  orice  mijloc  electronic  de  comunicare  se  realizeaza  cu  autorizarea  motivata a judecatorului,  la  cererea  procurorului  care  efectueaza  sau  supravegheaza  urmarirea penala,  in  conditiile  prevazute  de  lege,  daca  sunt  date  ori  indicii  temeinice  privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea  si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de  fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.” Acelasi text de lege prevede in al doilea aliniat faptul ca interceptarile mai pot fi facute si in sitatiile care se impun datorita existentei unui pericol la nivelul sigurantei nationale, atunci cand exista indicii concrete ca urmeaza sa aiba loc infractiuni de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori. Cu privire la textele de lege care autorizeaza interceptarile telefonice in baza pericolului de siguranta nationala, un fost membru al CSM din partea societatii civile, Georgiana Iorgulescu, sefa Centrului de Resurse Juridice, a pus problema concordantei acestuia cu prevederile legislative europene in vigoare. In viziunea acesteia, lipsa unei reglementari in materie de legi speciale pe siguranta nationala care sa fie raliate normelor europene in materie creaza riscul unor noi condamnari ale statului nostru la CEDO, mai ales pe prevederile art 8 din Carta Europeana a Drepturilor Omului care face referire la dreptul la viata privata si la secretul corespondentei. Potrivit Georgianei Iorgulescu, legile in material sigurantei nationale sunt invechite (anii 1991,1992), si s-ar afla in conflict cu prevederile Noului Cod de procedura penala. Intr-un comunicat adresat presei, aceasta a aratat ca “Centrul de Resurse Juridice (CRJ) considera ca prevederile din legile speciale privind siguranta nationala (legi din 1991 si 1992) trebuie puse in acord cu filozofia din Noul Cod de procedura penala. In sens contrar, orice modificare de legislatie din zona procesual penala ramane inutila si va atrage noi condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului”.

Inca o condamnare la CEDO

Chiar daca statul roman a mai fost condamnat pentru incalcarea art 8 din Carta de catre CEDO, initiativele de finalizate. Este vorba despre cazurile Rotaru impotriva Romaniei (2000) si cauza Dumitru Popescu impotriva Romaniei (2007), in ambele cazuri statul roman fiind condamnat pentru nerespectarea dreptului la viata privata si pentru violarea secretului corespondentei. Saptamana aceasta CEDO a mai condamnat inca o data Romania pe o speta similara, urmand ca pe viitor sa mai existe si alte condamnari datorita numarului mare de cauze aflate pe rolul instantei europene.  Pe data de 27 noiembrie 2012, judecatorii europeni au decis ca interceptarile telefonice din dosarul judecatoarei  Elena Pop Blaga au fost efectuate fara respectarea vietii private si de familie, din acest motiv fiind ilegale. Judecatoarea Elena Pop Blaga, de la Tribunalul Bihor a fost arestata si trimisa in judecata in mod abuziv de PNA Oradea, actualul DNA, impotriva ei retinandu-se o presupusa infractiune de luare de mita, dosarul fiind instrumentat de catre procurorii Ioan Moldovan si Dan Chirculescu.
Curtea a retinut incalcarea art. 8 din CEDO datorita faptului ca in timpul cercetarilor penale, judecatoarea Elena Pop Blaga a fost ascultata ilegal, in baza unor autorizatii de interceptare emise de procurori, dar si de Inalta Curte, in perioada 1999 – 2003, ascultari care au continuat si in 2005. Pe langa condamnarea Romaniei pentru incalcarea art. 8 din Conventie, judecatorii europeni au mai retinut si expunerea judecatoarei Blaga la rele tratamente pe perioada cat a fost tinuta in arest, dupa ce a fost plimbata de procurori cu catuse prin fata presei. Practica plimbarii arestatilor preventivi prin fata presei este una comuna organelor de cercetare si de urmarire penala din Romania, in acest mod fiind urmarita denigrarea imaginii publice si a credibilitatii persoanelor acuzate, impotriva acestora deseori fiind starnit un veritabil linsaj mediatic.
La Cluj o speta asemanatoare a avut loc atunci cand procurorii DIICOT au dispus arestarea si plimbarea cu catuse, pentru a putea fi fotografiati si filmati de presa, a ziaristilor din cadrul publicatiilor Gazeta de Cluj si Buna Ziua, Ardeal. De curand, CEDO a admis plangerea inaintata de directorul general al publicatiei Gazeta de Cluj, Liviu Man, dupa cinci ani de la inregistrarea cererii. Facand referire la starea de fapt, CEDO a adus in discuţie evenimentele din ziua de 30 octombrie 2006, ziua in care au fost arestaţi primii cinci jurnalişti.  Curtea noteaza faptul ca “ la data de 30 octombrie 2006, la orele 8.00 dimineaţa, in casa directorului general Liviu Man şi a altor patru ziarişti, au fost efectuate percheziţii domiciliare. Organele de poliţie au inceput percheziţiile in baza unor mandate, fara insa a explica detaliat acuzatiile care le sunt aduse”.  Magistraţii europeni noteaza, de asemenea, faptul ca Liviu Man a fost scos, in mod vadit tendentios, din propria locuinţa cu catusele la mana,  in tot acest timp jurnalişti TV sau de la diverse publicaţii, la invitatia procurorului, au avut ocazia de a face capturi foto si video. Curtea mai mentioneaza faptul ca imaginea care-l infatisa pe Liviu Man scos cu catuse la maini a fost intens dezbatuta in mass-media, subiectul fiind considerat de o mare importanta pentru o parte a presei si a lumii politice locale.

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.