„După împrumutul de la FMI, BNR va putea reduce dobânda de referinţă înspre 7-8% şi va reduce şi rezerva minimă obligatorie, ceea ce teoretic va stimula creditarea”. „ Sistemul bancar nu trebuie demonizat, ci ajutat să se reformeze, să devină mai concurenţial, să elimine o parte din costurile operaţionale nejustificate pe care le transferă asupra clienţilor”. „ În Romania criza va fi mai severă decât în Spania sau Italia”, a declarat într-un interviu în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj analistul economic Liviu Voinea, directorului Grupului de Economie Aplicată.
Care sunt principalele soluţii pe care le poate adopta România în contextul actual?
Liviu Voinea: În 2009 nu vom avea creştere, ci recesiune. O ajustare graduală a deficitului bugetar, în loc de una bruscă aşa cum este în prezent prevăzut, ar ajuta la stimularea economiei şi la ieşirea mai rapidă din criză. Oricum nu vom ieşi din criză înainte să depăşească această criză ţări precum Germania, Austria, Franţa şi Italia – principalii noştrii parteneri comerciali şi de investiţii. Ajustarea graduală, susţinută de împrumutul extern, va însemna o reducere graduală a cheltuielilor (întrucât există o inerţie a cheltuielilor publice, în special a celor de personal, ele nu pot fi reduse brutal) şi o creştere graduală a veniturilor din 2010, în bază unei reforme fiscale care să presupună, între altele, renunţarea la cotă unică.
Rep.: Din punctul de vedere al unui analist economic credeţi că este posibil ca numărul de credite acordate populaţiei să fie anul acesta la acelaşi nivel ca în 2008? Dacă România va apela la un împrumut extern, care credeţi că va fi influenţa asupra numărului de credite acordate populaţiei?
L.V.: Creditarea a încetinit din trimestrul IV 2008 şi şi-a continuat scăderea în trimestrul I 2009. Numărul de credite nu e important, ci volumul lor. După împrumutul de la FMI, BNR va putea reduce dobânda de referinţă înspre 7-8% şi va reduce şi rezerva minimă obligatorie, ceea ce teoretic va stimula creditarea. Dar într-un an de criză contează mai mult aşteptările populaţiei şi firmelor decât nivelul dobânzii. Dacă populaţia se aşteaptă la pierderea locului de muncă sau în cel mai fericit caz la stagnarea salariilor, atunci va avea reticenţa în a lua credite. Uitaţi-vă în SUA, unde creditarea nu a repornit nici cu dobânda de 0%. Dacă firmele se aşteaptă la pierderi, la fel va fi greu să ia împrumuturi, mai degrabă işi vor optimiza costurile.
Rep.: Cum puteţi explica unui cetăţean care nu are cunoştinţe economice despre fenomenele despre care se vorbeşte atât de mult în zilele noastre: criza financiară, criza de lichidităţi. Practic, ce înseamnă aceste termene?
L.V.: Criza de lichidităţi este lipsa banilor, adică nu mai sunt bani pe piaţa interbancara, nu mai există încredere între parteneri şi nu se mai împrumută, sau se împrumută la costuri foarte mari. Criza financiară înseamnă că mulţi nu işi mai pot acoperi pierderile, şi pierd ceea ce aveau până atunci în principiu doar pe hârtie. Criza economică globală înseamnă că din cauza lipsei banilor scade cererea (nu se mai cumpără produse şi servicii) şi atunci apar disponibilizările, oamenii işi pierd locurile de muncă iar statele fac deficite bugetare mari ca să repornească economiile.
Rep.: Care credeţi că sunt principalele greşeli din sistemul bancar românesc şi unde a greşit Banca Naţională a României? Cum credeţi că trebuie să ne comportăm cu sistemul bancar din România în momentul de faţă?
L.V.: Sistemul bancar nu trebuie demonizat, ci ajutat să se reformeze, să devină mai concurenţial, să elimine o parte din costurile operaţionale nejustificate pe care le transferă asupra clienţilor. Vom asista oricum la consolidări în sistemul bancar, cred eu, vor fi fuziuni între bănci cunoscute pentru a putea depăşi criza.
Rep.: Credeţi că actuala guvernare formată din PSD-Pdl ar putea influenţa economia României?
L.V.: Orice guvernare influenţează economia. Această guvernare trebuie să facă reformele structurale în economie – dar pentru asta e nevoie de mai mult decât de un buget de austeritate.
Rep.: Cum ar trebui să fie calculat bugetul de stat pentru ca economia să reziste situaţiei actuale?
L.V.: Deficitul bugetar are două componente: structurală şi ciclică. Anul trecut, când deficitul bugetar a fost 5,2% din PIB, deficitul structural a fost 6,6% din PIB, dar datorită creşterii economice mai mari, s-a ajustat în sus. În 2009 se va ajusta in jos, la sub 7% din PIB, dacă e să vorbim realist. Cu mari eforturi l-am putea aduce la 4-5% din PIB. Dacă mergem la 2%, înseamnă să omorâm economia, pentru că nu ne putem permite şi restrângerea brutală a consumului public după ce avem deja o restrângere brutală a consumului privat (importurile au scăzut de exemplu pe primele 2 luni din 2009 cu peste 30%).
Rep.: Credeţi că întoarcerea românilor din ţările în care criza economică are efecte mai mari ar putea avea repercursiuni asupra economiei României? Dacă da, care sunt acestea?
L.V.: În Romania criza va fi mai severă decât în Spania sau Italia. Deci nu cred că va fi o migraţie masivă înapoi. Dacă totuşi asta se va întampla, consecinţele asupra sistemului de asigurări sociale vor fi majore – oameni care nu au mai contribuit de ani de zile la sistem cu impozite şi taxe vor dori să beneficieze de el, ceea ce riscă să ducă la presiuni majore.
