Locuri bugetate pentru absolventi someri
Piata muncii si domeniile in care Romania are potential de dezvoltare asteapta inca personalul calificat in arii de specializare ca ingineria electrotehnica sau agricultura. In schimb, absolventii de facultati cu specific umanist sunt tot mai multi in fiecare an, capacitatea de absorbtie a acestora pe piata fiind limitata. Universitatea Babes-Bolyai a primit cele mai multe locuri bugetate din tara, iar reprezentantii acesteia arata ca nu exista o problema din punctul de vedere al gasirii unui loc de munca pentru absolventii sai.
Anul acesta, Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a primit cele mai multe locuri bugetate din ţara, pentru anul de invaţamant 2012-2013. Pentru universitatea clujeana a fost repartizat un numar de 4.870 locuri bugetate, din care 60 sunt destinate rromilor.
Pe locul secund se afla Universitatea Tehnica cu un numar de 3.200 de locuri finanţate de catre Ministerul Educaţiei. Pe urmatoarele poziţii se situeaza Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, cu 860 de locuri, Universitatea de Medicina şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, cu 600 de locuri, Universitatea de Arta şi Design din Cluj-Napoca – 150 de locuri şi Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca – 161 de locuri bugetate.
Vrem ingineri, avem umanisti
Insa un studiu prezentat de Ziarul Financiar arata ca cel mai mare potenţial economic pentru Romania este in energie şi agricultura, cu toate ca de pe bancile facultaţilor ies anual numai 6.600 de licenţiaţi in energie şi doar 2.200 in agricultura, in scadere cu 25% faţa de 2006. Scaderea numarului de absolvenţi in energie şi agricultura este cu atat mai semnificativa cu cat in acelaşi interval numarul total de absolvenţi de facultate a crescut cu 70%, de la 112.000 la 191.000, arata zf.ro.
In aceeasi perioada, numarul de licentiati in ştiinţe politice şi administrative a crescut de trei ori intre anul şcolar 2005/2006 şi 2009/2010, pana la 13.600, arata cele mai recente date ale Institutului de Statistica (INS). Datele pe 2010/2011 şi cele pe 2011/2012 nu sunt inca disponibile la INS. Analiza evoluţiei numarului de absolvenţi arata ca in general studiile inginereşti au pierdut puternic teren in faţa absolvenţilor de economie, drept şi ştiinţe umaniste, in pofida trendului general de pe piaţa muncii care arata ca inginerii sunt tot mai cautaţi.
Astfel, in timp ce ponderea numarului de absolvenţi ingineri a scazut cu 7%, de la de la 29% la 22% din total, numarul absolvenţilor de studii economice a crescut de la 30% la 37% din totalul tinerilor licenţiaţi. Ponderea absolvenţilor de drept a ramas constanta, la 9%.
”Ponderea mica a inginerilor, comparativ cu cea a tinerilor absolvenţi de economie sau drept este de fapt un fenomen normal, natural aş putea spune, in condiţiile in care in Romania inca nu exista o criza din acest punct de vedere, ci doar din prisma muncitorilor calificaţi. In ţarile mai dezvoltate, statul deja se confrunta cu o criza la nivel de candidaţi bine pregatiţi in inginerie, iar in scurt timp şi ţara noastra va sesiza acest aspect, care nu se poate redresa decat in ani de zile”, a spus Ioan Carcea, profesor al Universitaţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.
Politologii, economistii si juristii, jumatate din absolventi
Anual, statul produce 190.000 de absolvenţi de studii superioare, numarul acestora fiind cu 70% mai mare decat in urma cu şase ani. Cei mai mulţi – 70.000 – sunt absolvenţi de studii economice, 60.000 finalizeaza studii universitar-pedagogice, 30.000 sunt absolvenţi din domeniul tehnic, iar aproape 18.000 sunt licenţiaţi in studii juridice. Impreuna, absolvenţii de drept, de economie şi ştiinţe politice reprezinta jumatate din numarul de absolvenţi de facultate din Romania.
In ultimii ani facultaţile cu specific economic şi pedagogic de pe plan local au reuşit sa işi dubleze numarul de absolvenţi de studii superioare faţa de acum şase ani. Daca in 2006, numarul acestora era de aproximativ 32.100 (adica 28% din total) la economie, respectiv 36.502 absolvenţi la pedagogie, in anul universitar 2009-2010 acesta a crescut pana la peste 72.000 (adica o pondere de 37% din totalul absolvenţilor din Romania), respectiv 60.200 de persoane.
”Tinerii nu constientizeaza neaparat deficitul de oameni bine pregatiţi pentru domenii specializate ca ingineria, de exemplu, ci mai degraba se orienteaza spre facultaţile considerate a fi bune. Asta pentru ca se gandesc la şansele mai mari pe care le-ar putea avea odata ieşiţi pe piaţa muncii”, a spus Paloma Petrescu, fost secretar de stat in Ministerul Educaţiei, in prezent senior consultant in cadrul firmei de consultanţa educaţionala şi IT Green Light, citata de aceeasi sursa.
Ion Ciuca, directorul Direcţie de Finanţare pentru Invaţamantul Superior din cadrul Ministerului Educaţiei, afirma ca tocmai conştientizarea acestora cu privire la nevoia pieţei pentru astfel de specializari este motivul pentru care numarul absolvenţilor de inginerie creşte de la an la an.
”Deja se simte nevoia şi de oameni mai tehnici pe piaţa muncii, nu numai de analişti politici, avocaţi sau manageri, iar tinerii incep sa işi dea seama de acest lucru”, a spus el. Facultaţile de ingineri au produs in anul 2010 cei mai mulţi absolvenţi din domeniul tehnic, peste 8.000, in timp ce in sectoarele de energie electrica şi metalurgie, facultaţile au scos pe piaţa muncii cate 6.600, respectiv 2.600 de absolvenţi.
Deşi in anul 2010 numarul celor care au absolvit facultaţi de medicina de pe plan local a crescut cu aproximativ 1.000 de licenţiaţi (pana la circa 7.760), ponderea acestora este de doar 4% din numarul total de absolvenţi, de doua ori mai mica decat cea a licenţiaţilor in drept (9%). Mai mult, doar unu din cinci absolvenţi de medicina aleg sa se specializeze in farmacie, pe cand restul de 80% se indreapta spre medicina umana.
In condiţiile in care date cu privire la numarul absolvenţilor de studii superioare repartizaţi pe domenii de specializare pentru anul universitar 2010-2011 nu au fost eliberate inca, luand in considerare acelaşi numar de absolvenţi din anul 2010, pana in anul universitar 2011-2012 facultaţile tehnice (energie electrica), de ştiinţe economice, pedagogie, inginerie, drept sau ştiinţe administrative au produs pentru piaţa muncii mai mult de 665.000 de absolvenţi, potrivit datelor estimate de ZF. Aceasta in timp ce numarul de angajaţi din aceeaşi perioada a scazut de la aproximativ 4,74 milioane la 4,17 milioane (ceea ce indica o scadere de circa 600.000 de salariaţi in doar patru ani de zile).
UBB, rate mari de angajare
Pentru a urmari evolutia numarului de absolventi care isi gasesc de lucru, UBB a inceput o serie de studii cu privire la inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor sai inca din noiembrie 1998. Absolvenţii universitaţii sunt rugaţi sa completeze un chestionar compus din 39 de itemi, prin care li se solicita informaţii referitoare la statutul lor pe piaţa muncii, la locul de munca pe care il au, daca este un loc de munca cu studii superioare, daca corespunde sau nu domeniului absolvit, motivele pentru care nu au un loc de munca.
"In ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii, in medie, 70,5% dintre absolvenţii UBB sunt angajaţi cu carte de munca , iar aproximativ 3,6% cu contract. In ceea ce priveşte intervalul de timp dintre absolvirea facultaţii şi angajare, in medie, 66% dintre absolvenţi gasesc un loc de munca şi se angajeaza cu contract de munca in intervalul 0-6 luni de la absolvirea facultaţii, iar aproximativ 10% dintre ei işi gasesc un loc de munca şi se incadreaza cu carte de munca in intervalul 7-12 luni de absolvire. Aşadar, 75% dintre absolvenţi se angajeaza in primul an de la absolvirea facultaţii. Peste o treime dintre respondenţi declara ca au un loc de munca in unitaţi cu capital integral de stat”, au explicat reprezentanţii UBB in raportul prezentat presei anul trecut. Totodata, studiul a aratat ca 78% dintre absolvenţii UBB au un loc de munca cu studii superioare, 50% dintre ei lucrand in domeniul specializarii absolvite.
”In ce ii priveşte pe respondenţii care declara ca nu au un loc de munca in momentul realizarii studiului, 3% spun ca au statutul de şomer, iar 21% declara ca nu au un loc de munca, dar nici nu sunt inregistraţi ca şomer – motiveaza acest statut prin faptul ca sunt cursanţi ai unor forme de invaţamant, doresc sa işi continue studiile, sa işi deschida o afacere proprie sau nu şi-au gasit un loc de munca in domeniul absolvit”, au transmis reprezentanţii UBB. 30% dintre absolvenţii UBB studiaza in continuare.
Diana Gabor
