Dezvoltatorul imobiliar Gicu Buzdugan, supranumit „Regele betoanelor”, vrea să construiască un bloc de 4 etaje și o grădiniță pe strada Ana Aslan din Cluj-Napoca. Afaceristul știe foarte bine că timpul costă bani, astfel a încercat să sară peste etapa de elaborare a documentațiilor de urbanism, mizând pe faptul că în urmă cu 16 ani a fost adoptat un PUZ pentru parcela învecinată. Pentru că Primăria Cluj-Napoca nu s-a lăsat înduplecată de susținerile lui Buzdugan, acesta a recurs la o acțiune în instanță, însă magistrații de la Tribunalul Cluj i-au pus frână, spulberându-i elanul.
Firma Blocspot SRL, deținută de afaceristul clujean Gicu Buzdugan, supranumit „Regele betoanelor” și Anca Negrea, i-a dat în judecată pe primarul Emil Boc, pe arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca, dar și Direcția Generală de Urbanism – Biroul Strategii Urbane. Societatea a cerut magistraților de la Tribunalul Cluj să dispună anularea unui certificat de urbanism pe care chiar ea l-a cerut, anularea parțială a HCL nr. 493/2014 prin care s-a aprobat documentația „Actualizare plan Urbanistic General al mun. Cluj-Napoca”, anularea a două adrese emise de primărie prin care i s-a comunicat că este necesară întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal pentru edificarea construcțiilor și obligarea pârâților la emiterea unui nou certificat de urbanism, cât și a unui avizului arhitectului șef care să ateste existența frontului preexistent.
Regele betoanelor s-a împotmolit prin prevederile legale
Gicu Buzdugan a mizat pe faptul că, potrivit prevederilor legale, autoritatea publică locală are dreptul să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără elaborarea unei documentaţii de urbanism, în situaţia construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat. Astfel, în motivarea cererii de chemare în judecată, firma deținută de „Regele betoanelor” a arătat că în cursul anului 2021 s-a adresat Direcției de Urbanism a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și Arhitectului Șef solicitând emiterea Avizului Arhitectului Șef pentru constatarea frontului preexistent pentru cele două parcele de teren pe care intenționează să ridice blocul de 4 etaje, respectiv grădinița. Buzdugan a motivat că terenul pe care dorește să construiască blocul a fost studiat în cadrul documentației PUZ-PUD, adoptată de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca prin HCL 603/2007. Începând cu anul 2013, beneficiarii documentației de urbanism au început să construiască un complex imobiliar format din 6 clădiri colective, în care au fost edificate peste 400 de apartamente și spații comerciale. „Regele betoanelor” a amintit că acest demers a fost realizat în paralel cu satisfacerea interesului public, care a inclus și crearea străzii Nicolae Steinhardt, care reprezintă o cale de acces esențială pentru întregul cartier Europa și servește ca legătură între strada Calea Turzii și strada Eugen Ionesco. De asemenea, afaceristul a susținut în fața magistraților că, în configurația zonei studiate, singurul imobil teren care a rămas neconstruit este terenul pe care acesta vrea să construiască blocul de 4 etaje.
„Având în vedere că lucrările de construire autorizate în baza documentației PUZ-PUD HCL 603/2007 au demarat din anul 2013 și până în prezent – anul 2022, susținerea este aceea că în temeiul dispozițiilor art. 56, alin. 5 din Legea 350/2001, documentația de urbanism și-a extins de drept valabilitatea, astfel că în privinţa imobilului care face obiectul prezentei cereri au prioritate dispozițiile urbanistice reglementate prin zona studiată. (…) Modul în care autoritatea locală a aplicat dispozițiile art.3 din HCL 493/2014, în detrimentul dispozițiilor Legii 350/2001 art. 56 alin.5, reprezinta un exces evident de putere, ignorându-se ierarhia actelor normative.”, a susținut Gicu Buzdugan în instanță.
Municipalitatea a desființat argumentele afaceristului clujean
Primarul Emil Boc, pe arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca și Direcția Generală de Urbanism – Biroul Strategii Urban au arătat în întâmpinare că nu se poate reține existența vreunui ”exces de putere” în accepțiunea legii contenciosului administrativ, pentru a putea dispune obligarea pârâților la emiterea certificatului de urbanism și de obligare a pârâților la emiterea favorabilă a avizului arhitectului șef. De asemenea, au explicat că răspunsurile comunicate societății deținute de Gicu Buzdugan la cererile formulate sunt temeinic motivate, nefiind emise cu exces de putere, din moment ce s-a indicat motivat care sunt considerentele pentru care solicitarea sa nu este posibilă.
Primăria a subliniat că terenul pe care „Regele betoanelor” dorește să construiască un bloc nu a fost specific reglementat prin Planul Urbanistic Detaliat (PUD) aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 603/2007, ci a fost inclus în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) cu scopul de a modifica funcționalitatea zonei. În plus, autoritățile locale au concluzionat că nu pot elabora documentația tehnică necesară pentru a emite o autorizație de construire pentru un imobil de locuințe colective S+P+4E+R fără a avea în prealabil o documentație de urbanism adecvată. Această decizie se bazează pe faptul că terenul adiacent de pe aceeași parte a străzii este liber de construcții. Ca susținere a acestui argument, s-a indicat că, conform legii, raportarea se face la construcțiile existente pe parcelele adiacente în cadrul unui front preexistent. Analizând segmentul străzii Ana Aslan, în zona intersecției cu strada Nicolae Steinhardt spre nord, se poate observa existența unui front preexistent pe latura estică a străzii, în timp ce latura vestică, unde se află parcela în discuție, nu prezintă un astfel de front.
Instanța i-a tăiat elanul lui Buzdugan
Magistrații de la Tribunalul Cluj au respins ca neîntemeiată cererea de Chemare în judecată formulată de Blocspot SRL, firma lui Gicu Buzdugan, aducând câte un contraargument pentru fiecare susținere formulată de societate. Instanța a arătat că beneficiarul documentațiilor aprobate în anul 2007 este o altă societate,
„Terenurile aflate în proprietatea reclamantului nu au fost cuprinse în suprafaţa de 19.939 mp vizată de H.C.L nr. 603/2007, aspect care rezultă din cuprinsul documentaţiei anexată de pârâţi. Reclamantul a susţinut contrariul fără însă a face dovada propriilor susţineri, în condiţiile în care beneficiarul H.C.L nr. 603/2007 este o altă societate comercială şi nici nu a făcut dovada achiziţionării terenurilor de la aceasta din urmă. Faptul că terenurile reclamantului se află în aceeaşi zonă cu terenurile vizate de H.C.L nr. 603/2007 nu conduce la o altă concluzie. Terenurile care beneficiază de documentaţia PUZ şi PUD sunt doar cele pentru care a fost aprobată documentaţia prin H.C.L nr. 603/2007 nu şi alte terenuri învecinate, cum este cazul terenurilor reclamantului.
Mergând mai departe, chiar dacă s-ar reţine cele susţinute de reclamant, H.C.L nr. 603/2007 a fost emisă în temeiul vechiului PUG 1999, fără a avea menţionată o perioadă de valabilitate. În aceste condiţii, la momentul adoptării noului PUG 2014 al municipiului Cluj-Napoca, adoptat prin H.C.L. nr. 493/2014, conform art. 3 documentaţiile de urbanism aprobate anterior adoptării noului PUG își vor extinde valabilitatea cu 18 luni, respectiv până la data de 22.06.2016, ceea ce înseamnă că H.C.L Cluj-Napoca nr. 603/2007 invocată de reclamant şi-a încetat valabilitatea la această din urmă dată, nemaiputând fi invocată ca şi argument în susţinerea prezentei cauze. Prin urmare, susţinerile reclamantului apar ca fiind neîntemeiate.
Având în vedere considerentele mai sus-exprimate, instanţa apreciază neîntemeiat demersul judiciar al reclamantului, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.”, au motivat magistrații.
