Martorii acuzării din dosarul ”Mită la CJ Cluj” nu vorbesc despre mită, cu toate că aceasta este singura acuzație a procurorilor DNA. Deși acuzarea trebuie să demonstreze în fața instanței cum politicienii Horea Uioreanu și Ioan Petran au luat mită de la oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean și Cristian Davidescu, martorii nu aduc nicio informație în acest sens. Ba mai mult, martorii acuzării vorbesc despre faptul că politicienii nu exercitau nicio influență asupra lor.
Eliberați din arest la domiciliu
Cei trei inculpați Uioreanu, Bene și Pogăcean vor fi cercetați în continuare sub control judiciar. Gazeta de Cluj vă prezintă date din cadrul procesului anului de la Cluj, cu toate că magistratul Alina Țopan a decis ca procesul să fie judecat cu ușile închise.
Țiganii care ar fi făcut mai bună proiectarea la pistă
Magistratul Alina Țopan a decis în cadrul ultimei ședințe a dosarului ”Mită la CJ Cluj” ca noi probe să fie aduse de la sediul DNA Cluj, arată surse din mediul justiției. Mariana Rațiu, directoarea CJ Cluj, ar fi declarat în fața instanței că studiul de fezabilitate aferent pistei a fost făcut greșit, în viziunea expertului. Din acest motiv, procurorii DNA au fost somați de judecător să aducă noi înregistrări din cadrul cauzelor disjunse, atât în ceea ce privește raportul cerut de consilierii județeni, cât și anumite puncte de vedere ale fiecărei direcții a CJ Cluj legat de pista de la Aeroport. Importanța declarației Marianei Rațiu este una covârșitoare pentru desfășurarea procesului, mai ales că ea ar fi spus că Ioan Oleleu, vicepreședintele CJ Cluj, ar fi zis că nu se poate face expertiză la pistă și că lucrările trebuiesc finalizate. Astfel, cei de la CJ Cluj sunt cei care au greșit în cadrul acestei proceduri, iar prin vocea directoarei Marian Rațiu instituția și-a recunoscut greșeala de a fi acceptat până la urmă un studiu de fezabilitate plin de greșeli.
Expertiza arată cu degetul înspre proiectant
”Profesororul Nicolae Boțu de la Proiexrom ne-a spus că toate lucrările suplimentare sunt în regulă, cantitățile sunt în cadrul pistei. El a adus niște critici la adresa proiectului tehnic făcut de IPTANA în cadrul unei expertize. Această ne-a spus că acea cotă de fundare putea fi văzută și de un țigan cu o botă care putea să spună că aici e teren moale. Proiectul tehnic a fost recepționat de aeroport, verificat de proiect. Geoarc trebuia să facă documentația tehnică de avizare și să i-o avizeze IPTANA și a venit cu ea la autorizare, fără avizul IPTANA, apoi a venit cu autorizația. Care a fost contestată ulterior de doamna Sanda Oltean (n.r. fosta arhitectă șefă a județului).
La momentul când am solicitat în cadrul grupului de lucru expertiză tehnică, la momentul acela se turna asfaltul pe pistă și nu puteai să faci foraje. Nu îți permitea tehnologia. Iar Ioan Oleleu mi-a zis să se facă expertiza ulterior lucrărilor pentru că pe 15 noiembrie era aprobat noul culoar de zbor și nu se putea interveni în acea perioadă. Romatsa primise noul culoar de aterizare și piloții nu mai puteau să vină pe vechea pistă.
Domnul Oleleu a zis să ne facă fiecare direcție un punct de vedere. Fiecare am adus niște elemente având în vedere că doamna arhitect (n.r. Oltean) ne spune că autorizația e la noi. Din câte am înțeles acele documente vor fi cerute, dar există și posibilitatea să se ceară și un raport al comisiei de specialitate cerut de consilierii județeni pentru garantarea creditului de la aeroport”, a declarat Mariana Rațiu, directorul CJ Cluj.
Uite mita, uite pierderea
Mita din cazul lui Vasile Pogăcean nu se justifică. Dacă afaceristul i-ar fi dat lui Uioreanu o mită de 15% precum se stipulează în cadrul actului de sesizare a instanței, atunci el ar fi ieșit în pierdere cu 7% din prețul lucrărilor. Și știm prea bine că nu se întâmplă în viață ca un constructor să accepte un contract păgubos. Presupusa mită acordată de Vasile Pogăcean lui Horea Uioreanu nu este foarte clar explicată de procurorii DNA în cadrul rechizitoriului. Mai ales că aceștia stipulează în cadrul rechizitoriului că firma lui Pogăcean a primit banii mai rapid decât alte societăți pe fondurile de la Ministerul Dezvoltării Regionale.
Firma Sinai Comimpex, deținută de Pogăcean, este pe locul 3 din 34 de la coadă a procentajelor din fonduri primite din județul Cluj. Adică au printre cele mai dezavantajoase contracte. Doar două societăți au primit un procentaj mai mic de bani decât firmele lui Pogăcean. Și mai ales că marja de profit calculată în cadrul licitației este de 6-8%, iar procurorii îl acuză pe Pogăcean că ar fi dat mită 15%. Păi atunci omul de afaceri ar ieși în pierdere? Să recapitulăm: firma lui Pogăcean are două contracte: unul la Iclod și unul la Fizeșu Gherlii. Cel de la Fizeșu Gherlii este plătit în procentaj de 7,75%, iar cel de la Iclod în procent de 4,56%. Asta în condițiile în care sunt contracte plătite în procent de 100%, iar majoritatea sunt plătite într-un procentaj mult mai mare.
Țopan a decis eliberarea
Horea Uioreanu, fostul președinte al CJ Cluj, precum și oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogacean au fost eliberați în urma unei decizii dată inițial de magistratul Alina Țopan de la Tribunalul Cluj. Judecătorul este cel care a decis ca ședința de săptămâna trecută din cadrul dosarului ”Mită la CJ Cluj” să fie nepublică când a fost audiată directorul din cadrul CJ Cluj, Mariana Rațiu, dar și Alexandru Crețu – director tehnic al CJ Cluj. Având în vedere că Alina Țopan a decis ca a doua ședință consecutivă din acest dosar să fie nepublică ne face să ne gândim la judecătorii de inchiziție, care aveau rolul de a reprima erezia credinței. Astfel, în timp ce în dosar se vorbește de mită la președintele județului Cluj, magistratul pare să dorească ca opiniile pe care să și le facă oamenii în urma acestui proces să reiasă doar din acuzațiile DNA pentru că nelăsând accesul presei în sală, doar aceștia pot comunica. Spunem asta deoarece avocații nu au voie să declare informații din cadrul ședințelor nepublice. Din acest motiv reporterii Gazeta de Cluj au vorbit cu unul dintre apărătorii din cauza pentru a afla cum s-a desfășurat procesul.
Judecătorul care nu motivează
”Sunt nemulțumit de ședința nepublică. Nu mi-i frică de presă în sală pentru că reprezintă o garanție procesuală. Asta înseamnă publicitatea. Omul care îi acuzat să își facă apărarea de față cu alții. La Pop Răzvan am înțeles pentru că era martor mai protejat, mai neprotejat, omul DNA vorba aceea. Însă restul martorilor au un discernământ, au o vârstă. Apoi se plâng că scrie presa de ei și nu înțeleg de ce (n.r. se referă la Mariana Rațiu, directorul CJ Cluj, care a vorbit cu Uioreanu legat de atacurile din presă).
Legat de felul cum Răzvan Pop a solicitat data trecută să fie audiat nu este nicio cerere la dosar. Zice că numai că așa crede judecătorul. Practic nu motivează nici judecătorul în incheierea de ședință. Ce pot sa remarc este că e un pic ciudat. Judecătorul a fost echilibrat în acest dosar. Eu personal nu am să îi aduc reproșuri. Însă anumite abordări nu sunt pe placul meu ca și jurist, nu ca și avocat în cauză.
Uioreanu nu s-a opus dacă se prelungește arestul la domiciliu, iar Bene a spus că e la aprecierea instanței. Judecătorul a decis control judiciar. Doamna Rațiu este un funcționar tehnician care a venit cu un ”biblioraft sub braț” și care și-a menținut punctul de vedere. Obiectul dosarului acestuia este luare/dare de mită. Sunt declarații conexe dosarului cu mai mare sau mai mică însemnătate. Doamna Rațiu nu a vorbit despre infracțiunile de luare sau dare de mită.
Toată problema de interes este că se teme lumea, dacă nu îi lași în sală să vadă ce s-a întâmplat cu adevărat este normal că se tem oamenii. Se tem totuși raportat la ce? Raportat la acuzațiile DNA?”, a declarat unul dintre avocații cauzei.
