Consiliul Judeţean Cluj a aflat recent că la construirea drumului Răchiţele – Ic Ponor materialele folosite ar fi altele decât cele prevăzute în contract. După rezilierea contractului, societatea contractantă i-a dat în judecată, dar pe fir ar fi intrat şi Direcţia Naţională Anti-Corupţie (DNA).
Consiliul Judeţean Cluj (CJ) a aflat, în urma unei expertize comandate la Facultatea de Construcţii din Iaşi, că unele materiale folosite pentru construirea drumului Răchiţele – Ic Ponor ar avea altă calitate decât cele prevăzute în contract. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Cornelia Trif, a declarat că potrivit raportului Facultăţii de Construcţii din Iaşi, „după probele prelevate din piesele prefabricate şi din betonul folosit, se pare că nu este calitatea prevăzută în contract şi caietul de sarcini”. Consiliul Judeţean a cerut expertiza după ce anul trecut a fost reziliat contractul cu consorţiului româno-maghiar MBS Group, Alfa Rom, Nemzetkozi Betonut, în urma pretenţiilor de plăţi suplimentare în valoare de 1,4 milioane lei, şi a întârzierii predării lucrărilor cu doi ani de zile.
Întârziere de doi ani
Drumul Ic Ponor-Răchiţele trebuia să fie gata în toamna lui 2013. Valoarea contractului pentru realizarea drumului este de 45 de milioane de lei, din care s-au achitat, 33,5 milioane de lei. Consiliul Judeţean va rămâne cu o gaură mai mare în buget după achitarea drumului decât preconiza la începerea lucrărilor. Firma care a proiectat şoseaua buclucaşă este chiar Drumex, compania profesorului Mihai Iliescu, de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Aşa cum arăta Gazeta de Cluj într-un număr anterior, Mihai Iliescu a condus doctoratul nevestei şefului de la Drumuri, Mariana Pop. De altfel, Mircea Pop şi Iliescu au făcut afaceri împreună cu Marius Nicoară pe vremea când acesta era preşedinte al Consiliului Judeţean, ambele firme fiind beneficiare ale contractelor publice. Chiar proiectul drumului spre Răchiţele a fost iniţiat de administraţia Nicoară şi problemele au pornit de atunci de la întocmirea contractului, care are deja cinci acte adiţionale.
Amânări peste amânări
Anul trecut, constructorul româno-maghiar care a câştigat licitaţia de execuţie – MBS Group, Alfa Rom, Nemzetközi Betonut – a cerut amânarea termenului de execuţie cu încă nouă luni, pe motiv că au existat unele greşeli de proiectare, iar proiectul a trebuit refăcut. Ulterior, firma de construcţii a trimis o notificare administraţiei judeţene, prin care a solicitat rezilierea întregului contract. A deschis şi un proces în instanţă pentru a cere să fie despăgubită şi să i se plătească şi o serie de daune. Lucrările care s-au realizat până în prezent sunt compromise din pricina iernii, dar şi a materialelor folosite. Drumul neasfaltat nu a făcut faţă iernii prin care a trecut, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean acesta fiind şi unul din motivele pentru care au comandat o expertiză, pentru a vedea exact în ce situaţia se află proiectul.
Acte adiţionale pentru economii
Consilierii judeţeni au prelungit în toamna anului 2012 perioada de execuţie a drumului Rachiţele-Ic Ponor cu 217 zile, în al cincilea act adiţional încheiat de la semnarea contractului, în 2009. Discuţiile s-au învârtit în primul rând în jurul costurilor pe care le implică fie rezilierea, fie continuarea proiectului, mai mulţi consilieri subliniind ca o parte din banii europeni alocaţi acestui proiect pot fi pierduţi datorită acestor „corecţii” aduse contractului. Horea Uioreanu a motivat această propunere prin faptul că rezilierea contractului ar fi însemnat cel puţin o scumpire a lucrărilor, dacă nu chiar pierderea banilor europeni. Horea Uioreanu a confirmat că, deşi se prelungeşte contractul, costurile rămân aceleaşi. „Comisia constituită la solicitarea mea a luat în calcul ce implică fiecare variantă. Am făcut calcule şi am constatat că o alta licitaţie ar fi însemnat o scumpire a costurilor pe care le are Consiliul Judeţean. De aceea, eu propun prelungirea contractului cu 217 zile”, a declarat preşedintele CJ în urmă cu un an şi jumătate.
Drumul strâmb pierde bani europeni
„Proiectul a fost gândit în linii mari, interjudeţean, astfel încât partea din Bihor să se unească cu cea din Cluj. Însă pe o lungime de 6 sau 7 kilometri aceste două proiecte nu se vor întâlni. Va fi nevoie să vedem ce soluţii avem pentru că nu poţi să ai un drum modernizat şi după care 7 kilometri să te duci pe un drum de pământ şi să intri, ulterior, iarăşi pe un drum asfaltat, modern. Riscăm ca dintr-o finanţare europeană, noi, Consiliul Judeţean, să achităm o sumă imensă de bani la care nu s-ar fi gândit nimeni în faza iniţială. Asta e marea problemă, că riscăm acele corecţii mari financiare: nu mai primeşti banii pe solicitările pe care le-ai depus datorită faptului că nu ai respectat şi ai modificat soluţiile tehnice cât şi sumele de bani”, a arătat într-o emisiune televizată vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ioan Oleleu.
