Ministerul Afacerilor Externe a reacționat dur la noua lege a minorităților naționale adoptată în Ucraina și a solicitat autorităților de la Kiev să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.
Legea minorităților naționale din Ucraina a fost votată pe 13 decembrie în Parlamentul de la Kiev și trimisă spre promulgare președintelui Zelenski, care urmează să o analizeze.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, transmite ministerul român.
Analiza MAE arată că, „pe fond, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean”, dar „persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
În special, MAE amintește că partea ucraineană a păstrat în noua lege prevederea controversată din legea educației adoptată în 2017 care bloca folosirea limbii române în învățământul de stat și impunea copiilor etnicilor români să învețe în ucraineană.
De asemenea, MAE deplângă că nu există prevederi privind folosirea limbii române în raport cu autoritățile judecătorește și atrage atenția că este neclar cum pot minoritățile să-și folosească limba în raport cu administrația din zonele locuite preponderent de aceste minorități etnice.
Pentru clarificarea acestor chestiuni, MAE subliniază că „va continua coordonarea cu reprezentanții comunității române și dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare”.
Instituția reamintește că a ridicat aceste probleme în mod repetat în discuțiile avute cu partea ucraineană, cel mai recent, la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București, a miniștrilor de externe ai României și Ucrainei, ocazie cu care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română.
„Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparținând comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în România persoanele aparținând comunității ucrainene”, amintește MAE.
