Asociația clujeană Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) a câștigat o primă bătălie în instanță împotriva “mafiei balastierelor” din Hunedoara. Sentința a fost pronunțată de magistrații de la Tribunalul Cluj și vizează anularea a două autorizații de construire care dădeau dreptul deschiderii unei balastiere într-o arie naturală protejată, mai exact, în Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hategului, inclus în Geopark Global UNESCO din anul 2005. Pentru realizarea obiectivului era necesară chiar defrișarea unor păduri din zonă.
APM a închis ochii în fața unei balastiere dintr-o arie protejată
Asociația din Cluj a dat în judecată societatea Cora Invest Group SRL, Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, Consiliul Județean Hunedoara și pe președintele structurii, cerând magistraților de la Tribunalul Cluj să anuleze autorizația de construire privind autorizarea executarii lucrărilor de “Amplasare stație sortare, spalare, concasare agregate minerale, racord electric” și autorizația de construire privind autorizarea executarii lucrărilor de „Racord electric stație sortare, spalare, concasare agregate minerale” și obligarea societății la demolarea lucrărilor executate.
Asociația de mediu a prezentat în cererea sa faptul că societatea Cora Invest Group SRL a obținut autorizații de construire pentru amplasarea unei stații de sortare, spălare și concasare a agregatelor minerale, precum și un racord electric în Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, care este inclus în Geopark Global UNESCO din anul 2005. Aceste autorizații permit societății Cora Invest să desfășoare o activitate industrială incompatibilă cu conservarea acestei arii naturale protejate.
Asociația din Cluj-Napoca a susținut că Autoritatea pentru Protecția Mediului Hunedoara, prin decizia etapei de încadrare, a apreciat cu o certitudine nesusținută științific și contrar orientării CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene) că pentru o astfel de lucrare nu sunt necesare studii de evaluare a impactului asupra mediului, de evaluare adecvată și de evaluare a impactului asupra corpului de apă.
Potrivit asociației, autoritatea de mediu ar fi tratat cu superficialitate proiectul, argumentând că, în ceea ce privește calitatea solului pe care este amplasată stația, terenul este neproductiv. Cu toate acestea, imaginile satelitare contrazic registrele oficiale de cadastru, arătând fără echivoc că cea mai mare parte a suprafeței vizate de proiect era acoperită de fapt cu perdele forestiere de protecție. Astfel, nu există niciun dubiu că pentru realizarea proiectului este necesară defrișarea acestor zone de pădure.
Industrializarea zonei, scutită de sudiile de evaluare a impactului
“A hotărî din confortul unui birou că nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea adecvată și evaluarea impactului asupra corpului de apă cu privire la un proiect industrial amplasat într-o arie naturală protejată sub egida UNESCO; un proiect ce implică construirea unei stații din beton, prin mijloace tradiționale, fără tehnologie de captare și stocare carbon, de natură a deteriora cu mai multe clase de calitate râul Strei (cumulat cu balastiera care va furniza materialul sortat) și a afecta în final o întreagă suită de ecosisteme; un proiect ce presupune defrișarea unor perdele forestiere de protecție cu rol esențial în protejarea malurilor râului și a căii ferate din proximitate, atenuarea schimbărilor climatice și atingerea obiectivelor asumate prin Acordul de la Paris și Legea europeană a climei: reducerea cu 55% a emisiilor de carbon în termen de 8 ani și atingerea neutralității climatice până în anul 2050 contrazice atât normele juridice imperative, bunul simț juridic, cât și misiunea autorității de mediu: asigurarea unui mediu sănătos generațiilor prezente și viitoare și realizarea unor îmbunătățiri majore și continue ale calității aerului, solului și apelor.
Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hategului nu are doar relevanță națională, ci deține titulatura de geoparc internațional UNESCO. Acesta este ”primul teritoriu din țară recunoscut de UNESCO pentru modul creativ de valorificare turistică, educațională și științifică a unui patrimoniu geologic și cultural deosebit”. (…) Cu toate acestea, această realitate faptică nu a oprit părțile să amplaseze o stație de beton în mijlocul unei arii naturale protejate internațional.”, a arătat asociația de mediu în fața instanței.
Atât magistrații clujeni, cât și asociația de mediu au arătat că autorizațiile de construire au fost emise în lipsa studiului de evaluare a impactului asupra mediului. De adrmenea, potrivit documentelor cuprinse la dosarul cauzei, asociația clujeană a susținut că prin emiterea avizelor și a autorizațiilor pentru un astfel de proiect, în lipsa studiilor de mediu se încală flagrant obligațiile României asumate la nivel european și internațional în privința protecției mediului și a componentelor acestuia, dar și cu privire la ameliorarea efectelor schimbărilor climatice.
Magistrații de la Tribunalul Cluj au arătat că proiectul analizat în cauză intră în categoria proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, fiind un proiect de infrastructură, respectiv de dezvoltare a unităților/zonelor industriale. De asemenea, judecătorii au reținut faptul că “din simpla lectură a normei juridice rezultă că un proiect poate avea impact semnificativ asupra mediului prin natura dimensiunea sau localizarea acestuia, astfel încât simpla localizare a proiectului într-o arie naturală protejată este suficientă pentru a se considera că proiectul are un impact semnificativ, indiferent de dimensiunea și natura proiectului”.
Magistrații au admis cererea asociației clujene
În cele din urmă, magistrații de la Tribunalul Cluj au decis că decizia etapei de incadrare supusă analizei a fost data cu încălcarea legii.
“Intrucat, astfel cum s-a arătat mai sus, decizia etapei de încadrare este parte integrantă din autorizațiile de construire atacate, constatând că, urmare a admiterii excepției de nelegalitate, autorizațiile trebuie considerate a fi emise în lipsa punctului de vedere/actului administrativ al autorității competente pentru protectia mediului, așadar în lipsa unui aviz prevăzut obligatoriu de dispozițiile legale, respectiv în mod nelegal”, au arătat magistrații.
De asemenea, s-a stabilit faptul că “revine autorităților naționale competente sarcina de a lua, în cadrul competentelor lor, toate măsurile necesare pentru a remedia omisiunea de a evalua impactul asupra mediului, cu titlu de exemplu retrăgând sau suspendând o autorizatie deja acordată, pentru efectuarea unei astfel de evaluări”.
Tribunalul Cluj a dispus anularea celor două autorizații de construire.
“Admite excepția lipsei de obiect a petitului de demolare. Respinge, ca fiind lipsită de obiect, cererea reclamantei ACIPDRM de obligare a pârâtei CIG S.R.L. la demolarea lucrărilor executate. Respinge, în rest, ca neîntemeiate, excepțiile invocate în cauză. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ACIPDRM, în contradictoriu cu pârâţii PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN HUNEDOARA, JUDE?UL HUNEDOARA PRIN PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN HUNEDOARA, AGEN?IA PENTRU PROTEC?IA MEDIULUI HUNEDOARA şi CIG S.R.L. Admite excepția de nelegalitate a deciziei etapei de încadrare nr. 4528/10.09.2020. Dispune anularea Autorizației de construire nr. 155/2021- privind autorizarea executării lucrărilor de ”Amplasare stație sortare, spălare, concasare agregate minerale, racord electric” și a Autorizației de construire nr. 156/2021- privind autorizarea executării lucrărilor de „Racord electric stație sortare, spălare, concasare agregate minerale”, ambele emise în beneficiul SOCIETĂȚII CIG S.R.L. Obligă pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 5000 lei reprezentand cheltuieli de judecată. Compensează, în rest, cheltuielile de judecată. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Cluj. Soluţia a fost pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 05.07.2023.”, arată soluția pe scurt a instanței.
