Magistraţii clujeni iertaţi că nu-şi spun averile

Magistraţii clujeni nu şi-au depus nici până în momentul de faţă declaraţiile de avere şi de interese, chiar dacă termenul limită era la mijlocul acestei luni. Şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţiu Dumbravă, susţine că actele sunt completate dar că, din motive tehnice, ele nu pot fi făcute publice. De asemenea, Dumbravă mai spune că declaraţiile în care magistraţii îşi arată avere şi rudele angajate din sistem sunt blocate de angajaţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) care trebuie să posteze documentele pe site-ul ANI.

La mijlocul acestei luni, toţi demnitarii, magistraţii, funcţionarii publici şi persoanele cu funcţii de conducere din cadrul societăţilor cu acţionariat public trebuiau să îşi fi publicat declaraţiile de avere şi de interese pentru ca oamenii de rând să se poată minuna de câţi bani au acumulat cei care îi reprezintă sau îi apără pe români, adică pe plătitorii de taxe şi impozite din banii cărora cei din primul rând îşi fac averile. Dacă în paginile ziarelor abia încap sumele din conturile demnitarilor publici sau locuinţele cu care aleşii noistri se mândresc, peste declaraţiile de avere şi de interese ale magistraţilor s-a aşternut “siletio stampa”. Conform legii 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, dacă declaraţiile respective nu sunt depuse până la termenul limită de 15 iunie ale fiecărui an, procurorul trebuie să se sesizeze din oficiu pentru a începe cercetarea asupra persoanei care a încălcat legea. În această situaţie se află majoritatea magistraţilor clujeni care nu au declaraţiile de venit şi de interese făcute publice. Cu toate acestea, conform preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţiu Dumbvravă, declaraţiile există dar nu au putut fi făcute publice din motive tehnice.
“Magistraţii au completat declaraţiile, însă nu au putut fi făcute publice din motive tehnice şi de personal. Închipuiţi-vă că fiecare pagină trebuie scanată şi pusă pe site. De asemenea, noi am trimis declaraţiile magistraţilor la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru verificare şi personalul de acolo trebuie să le facă publice”, a declarat Dumbravă. Întrebat dacă până în momentul de faţă, a fost sancţionat vreun magistrat pentru nedepunerea la timp a declaraţiei de avere sau de interese, preşedintele CSM a spus că nu. “Acum doi ani au fost făcute mai multe sesizări în legătură cu magistraţii care nu au depus declaraţiile şi au fost aplicate o serie de atenţionări. Din câte ştiu, acum nici un magistrat nu a fost cercetat disciplinar pentru acest lucru, însă nu ştiu siugur acest lucru, trebuie să mă documentez”, a mai adăugat Horaţiu Dumbravă, preşedintele CSM.  

La Cluj, doar un magistrat a depus declaraţia

Până acum, doar un magistrat clujean şi-a depus în 2011 declaraţii de avere. La Curtea de Apel Cluj, judecătorul Virgil Andreieş declară că are patru terenuri, sase case şi două maşini Volkswagen. În conturi şi depozite bancare, Andreieş are circa 500.000 de lei şi 34.500 de euro şi a acordat un împrumut, ca şi persoană fizică, de 15.000 de euro. La venituri, Virgil Andreieş are trecute câştigurile de la Curtea de Apel Cluj (circa 120.000 de lei) şi de la CSM (circa 100.000 de lei). Andreieş a completat declaraţia de avere la mijlocul lunii ianuarie 2011 şi este singurul magistrat care lucrează în Palatul de Justiţie din Cluj Napoca care şi-a completat declaraţia de avere şi de interese.
Obligativitatea depunerii acestor declaraţii mai este completată şi de Legea 176/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007care  prevedere următoarele termene în care subiecţii vizaţi trebuie să îşi depună declaraţiile de avere. Astfel, conform articolului 4 “Declaratiile de avere şi declaraţiile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii.”
Alineatul 2 a respectivului articol mai prevede că:  “Persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese anual, cel mai tarziu la data de 15 iunie. Declaraţiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situaţia la data declarării pentru celelalte capitole din declaraţie. Persoanele suspendate din exerciţiul funcţiei sau al demnităţii publice pentru o perioada ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declaraţiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.”  Termenul de 30 de zile pentru depunerea declaraţiilor este valabil şi pentru persoanele care până la acum  nu aveau această obligaţie. Astfel, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, aceştia trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile, altfel fiind pasibile de sancţiuni.
Conform textului legii, nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor Agenţiei, prevazute de prezenta lege, se sancţionează cu amenda civilă de 200 lei pentru fiecare zi de întarziere. Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contraventie şi se sancţionează cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei. În cazul în care o persoană vizată de depune declaraţii de avere sau de interese care nu corespund adevărului, textul legii face referire la prevederile Codului Penal, şi anume la pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii.  Legea prevede sancţiuni şi în situaţia în care o sesizare contra unei persoane este făcută cu rea-credinţă, dacă prin aceasta a cauzat persoanei denunţate un prejudiciu moral sau material, constituind o infracţiune de denunţare calomnioasă.

Art. 9.
(1) Comisia de cercetare va începe acţiunea de control de îndata ce este sesizată cu o cerere de cercetare.
(2) Cererea de cercetare poate fi făcută de către:
a) primul-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel sau conducătorul autorităţii publice la care a funcţionat ori funcţionează cel a cărui avere este supusă cercetării;
b) persoanele care ocupă funcţiile sau demnităţile publice prevăzute la art. 2 şi cărora li s-au adus imputări publice cu privire la provenienţa averii pe care o deţin.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) lit. a) pot fi sesizate de către orice cetăţean care are cunostinţă şi care furnizează indicii certe că o persoană dintre cele prevăzute la art. 2 a dobândit bunuri de valoare pe care nu le-ar fi putut dobândi din veniturile legale realizate de persoanele în cauza sau pe alte căi licite.
(4) Cererile de cercetare se adresează comisiei de cercetare de pe lângă curtea de apel în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă controlului.
(5) Sesizările anonime nu pot conduce la declansarea acţiunii de control al averii.

Pe de altă parte, atunci când au posibilitatea să îşi majoreze veniturile, magistraţii devin eficienţi. Spre exemplu, anul trecut, pentru plata tranşei din drepturile salariale prevăzute pe anul trecut şi câştigată de magistraţi în instanţă, bugetele Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplimentate de Guvern cu un total de 205,5 milioane lei. Astfel, pentru anul trecut, bugetul Ministerului Justiţiei a fost suplimentat cu 143,4 milioane lei, cel al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cu 3 milioane lei, cel al Ministerului Public cu 57,5 milioane lei, iar al al CSM cu 1,6 milioane lei, conform unei hotărâri de Guvern.

Răzvan Robu