Sorina Siserman de la Curtea de Apel Cluj a decis ca preşedintele Consiliului Judeţean(CJ) Cluj, Horea Uioreanu, să stea în arest timp de o lună. Magistratul ar putea avea o problemă în această speţă, deoarece tot ea a dat o parte din mandatele de percheziţie, conform unor surse din apropierea anchetei. Sorina Siserman a mai încâlcat în trecut o hotărâre a CSM, fiind într-o stare de incompatibilitate, însă a fost „albită” de Inspecţia Judiciară.

 

Procurorii DNA ar fi vizat în cadrul anchetei “Mită la CJ Cluj” mai multe primării liberale din judeţul Cluj care ar fi făcut contracte cu unul dintre liberalii anchetaţi în speţă, conform unor surse din mediul politic. Mai precis, anchetatorii îi suspectează pe liberali de conflict de interese.

 

Arhitectul şef, implicat şi el

Claudiu Salanţă, arhitectul şef al judeţului Cluj, a fost şi el la sediul DNA la audieri. Acesta a fost întrebat despre autorizaţia de construcţie pentru o platformă de parcare de la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj. El a dat o declaraţie în faţa unui procuror din cadrul DNA spunând cum a emis autorizaţia. El a mărturisit ziariştilor că respectiva cerere pentru autorizaţie de construcţie a parcării pentru aeronave a fost depusă la sediul Consiliului Judeţean Cluj în luna martie 2014, iar autorizaţia a fost emisă pe 8 mai. Salanţă a mărturisit că erau două studii de fezabilitate pentru această parcare, unul întocmit de către IPTANA, iar al doilea întocmit de Geo Arc. Ambele studii au fost luate din biroul său de către procurorii DNA. Arhitectul şef a spus că de procesul de autorizare s-au ocupat reprezentanţii aeroportului din Cluj. Din punctul de vedere al lui Claudiu Salanţă autorizarea pentru acea parcare de avioane a fost complet legală.

 

Petran, alt liberal implicat

Perchezitiile s-au mutat de acasă la Ioan Petran la biroul acestuia de la Universitatea Tehnică. Procurorii DNA efectuează în acest moment percheziţii la Facultatea de Construcţii de pe strada Bariţiu din Cluj-Napoca. Dimineaţa la ora 7:15 au avut loc perchezitţile la casa lui Ioan Petran. Procurorii DNA l-ar fi cercetat pe acesta pentru un posibil conflict de interese şi nu pentru contractele derulate de CJ Cluj, susţin surse din cadrul anchetei. Ioan Petran, liderul PNL Cluj-Napoca, a ieşit din sediul DNA Cluj. El a spus că a fost chemat legat de un contract de 5.000 de euro în legătură cu o sponsorizare din campania electorală. El nu a dorit să facă precizări legat de respectivul contract de sponsorizare, doar a spus că aceşti bani reprezintă nimica toată în campania electorală. Petran nu a fost declarat clar legat de calitatea sa în cadrul acestui dosar, dacă este martor sau inculpat.

 

Cum s-a decis succesorul lui Uioreanu înainte de arestare

Ceas de seara tarzie în sfânta zi de miercuri. Sfântă a fost pentru liberalii credincioşi, care nu au fost nici măcar martori şi nu au fost stresaţi de către procurorii DNA. Horea Uioreanu, şeful PNL Cluj, era reţinut de către DNA. Liberalii s-au întâlnit pe seară într-un restaurant din cartierul clujean Zorilor. Întâlnirile grupării în jurul fostului preşedinte, senatorul Marius Nicoara, sunt destul de frecvente, iar pretextul este de socializare în liberalism. Deşi pe faţă nu s-a discutat despre viitorul şef al PNL Cluj în caz de pocinog, arestarea preventivă a lui Horea Uioreanu, apropourile au curs lanţ. Marius Nicoară nu vrea să recunoască discuţia, dupa cum s-a scris.

În schimb, surse liberale ne-au declarat că Marius Nicoară a spus că el ar fi preferat-o pe Norica Nicolai drept succesoarea lui Horea Uioreanu la şefia PNL, însă şeful demisionar al partidului, Crin Antonescu, îl doreste pe senatorul Nicoară şef. Aceleaşi surse ne-au explicat că numele europarlamentarului a fost introdus în schemă pentru că Nicoara s-a bazat pe prietenia lor de lungă durată. Oricum, aceleaşi surse ne-au garantat că urmatorul preşedinte al PNL Cluj va fi Marius Nicoară.

 

Firma implicată în achiziţiile puiblice preferenţiale

Firma Sinai Comimpex este deţinută de Vasile Pogăcean, arestat şi el preventive, şi Dorina Maria Raţiu, primul fiind şi administratorul societăţii. Societatea a realizat în 2012 o cifră de afaceri de 9,6 milioane de lei, profit 1,5 milioane de lei şi datorii de 12 milioane de lei.

 

Problema incompatibilităţii lui Siserman

Sorina Siserman, fostul preşedinte al Tribunalului Cluj, a scăpat foarte uşor de o inspecţie judiciară care se pretinde independent, arătam anterior. În independenţa sa a lăsat de înţeles că hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu sunt importante şi pot fi încălcate de magistraţi. Deşi Sorina Siserman a fost timp de patru ani într-o stare de incompatibilitate conform Hotararii CSM nr. 821 din 2008, ea a fost scăpată de către Inspecţia Judiciară pe motiv că “nu sunt îndeplinite condiţiile pentru o acţiune disciplinară.” Cum hotărârile CSM reprezintă pentru unii judecători doar o înşiruire de cuvinte ce nu au niciun sens, ce nu trebuie urmărite, Siserman nu este singura persoană într-o astfel de incompatibilitate, ci un alt caz este  mult mai flagrant: judecătorul Curţii Constituţionale Tudorel Toader.

Instanta de judecată a arătat în 2008 că Hotărârea CSM 821 din acelaşi an este complet legală. În schimb, Inspecţia Judiciară care nici bine nu s-a înfiinţat nu ţine cont nici de hotărârile instanţei, nici de cel mai înalt for al magistraţilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Tudorel Toader este atât judecător al Curţii Constituţionale, cât şi decan al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, încălcând şi el ca şi colega sa de la Cluj-Napoca o hotărâre a CSM. Incompatibilitatea este evidentă în rândul amândurora, dar plata este aceeaşi în cazul celor doi magistraţi: niciuna.

Magistratul Tudorel Toader nu este pentru prima data acuzat de o incompatibilitate, de această dată judecătorul ieşean având drept scăpare o rezoluţie de clasare a Inspecţiei Judiciare dată Sorinei Siserman. Astfel, la o prima analiză judecătorul Curţii Constituţionale ar putea scăpa şi el basma curată pe acelaşi sistem ca şi Siserman. Hotărârea CSM nr 821 din 2009 arată foarte clar “[…]Cât despre funcţiile de conducere din învăţământul superior, respectiv de rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie şi sef de catedra – în art 72 alin 3 teza finală din legea de mai sus arătată, se prevede că acestea pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferenţiari universitari titulari[…] Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte: Articol unic- Judecătorii şi procurorii, care au calitate de cadru didactic, pot ocupa, potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legale, numai funcţii de execuţie în structurile unei facultăţi sau universităţi, precum şi în structurile unei instituţii de cercetare în mod juridic”, se arată în hotărârea menţionată mai sus. Cu toate acestea, Tudorel Toader este foarte bine şi decan al facultăţii de drept Alexandru Ioan Cuza, cât şi judecător al Curţii Constituţionale. Suntem curioşi dacă la acest nivel se poate scăpa la fel de uşor cu basmaua curată.

 

Ce spun procurorii DNA

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj au dispus efectuarea urmăririi penale față de următoarele persoane:

1. UIOREANU HOREA DORIN, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de:

– 5 infracţiuni de luare de mită, dintre care 2 în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale)

– fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale)

– complicitate la spălare de bani

2. POGĂCEAN VASILE, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de:

– două infracţiuni de dare de mită, ambele în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 2 acte materiale)

 

În cauză, există indicii concrete privind săvârşirea de către suspectul Uioreanu Horea Dorin, preşedinte al CJ Cluj, de către inculparul Pogăcean Vasile, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL, precum și de către alte persoane, a unor fapte de corupţie, în contextul alocării unor resurse bugetare de la bugetul Consiliului judeţean Cluj pentru plata unor contracte finanţate de instituţia judeţeană, respectiv pentru încheierea de noi contracte sau acte adiţionale la acestea, pentru organizarea de licitaţii trucate, scopul urmărit fiind de a obţine foloase materiale necuvenite.

Din probele de la dosar rezultă că, în perioada aprilie 2013-mai 2014, suspectul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri.

După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune. Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei.

Pentru anul 2014, potrivit celor convenite între preşedintele CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin şi omul de afaceri Pogăcean Vasile, pentru lucrări realizate de SC Sinai în comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii au mai fost alocate, în mod preferenţial, fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj în cuantum total de 1.447.497 lei. Aferent tuturor acestor alocări bugetare, în perioada aprilie 2013-mai 2014, omul de afaceri Pogăcean Vasile a remis cu titlu de mită lui Uioreanu Horea Dorin suma totală de 174.500 lei. Celor două persoane Pogăcean Vasile și Uioreanu Horea Dorin li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală de suspect şi acuzaţiile conform prevederilor art. 307 Cod de procedură penală iar, ulterior, cea de inculpat în cazul primului menționat, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 28 mai 2014, s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a inculpatului Pogăcean Vasile, urmând ca acesta să fie prezentat cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel Cluj.

În cauză se efectuează acte de urmărire și față de alte persoane decât cele deja menționate. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate şi informativ din partea Serviciului Român de Informaţii. Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, arată procurorii DNA într-un comunicat.

 

Cum a început Mită la CJ Cluj

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în perioada 2013-2014, de către persoane cu funcţie de conducere de la nivelul autorităţilor locale.

În cursul zilei de 28 mai 2014, ca urmare autorizării de către instanţa competentă, au fost efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Cluj Napoca, la sediile unor societăţi comerciale, instituţii publice şi la domiciliile unor persoane. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate şi informativ din partea Serviciului Român de Informaţii. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, au arătat procurorii în primul comunicat despre acest caz.

 

Răzvan Pop, artizanul căderii lui Horea Uioreanu

Arma secretă  a procurorilor DNA a fost Răzvan Pop, şeful de cabinet al lui Horea Uioreanu. Răzvan Pop este fiul colonelului Dumitru Pop,fostul loctiitor al  şefului SRI Cluj, actualmente în rezervă şi care a lucrat în Securitatea Cluj-Napoca înainte de 1989, având atunci  gradul de ofiţer inferior. Răzvan Pop a ajuns colaborator al DNA Cluj când  a fost prins, în dosarul Fany, că a luat mită în valoare de 2.000 de lei. Din acel moment,  în schimbul libertăţii, procurorii DNA l-au folosit pentru a-l prinde pe Horea Uioreanu. Răzvan Pop, căptuşit cu microafoanele puse de procurori, era ”săgeata” trimisă de fostul preşedinte al CJ Cluj, care avea încredere fără limite în colaboratorul său, pentru a ridica mita de la diverşi colaboratori. Pentru a fi clar că este vorba de mită, pe intreceptările DNA Răzvan Pop enunţă clar, de fiecare dată, suma ridicată de la mituitori. De asemenea el a avut rolul de provocator pe lângă presupuşii mituitori, tocmai pentru a construi un caz beton împotriva lui Uioreanu, prin prisma discuţiilor pe care le-a iniţiat.Nu este întâmplător faptul că a continuat să vină la birou la Uioreanu şi după ce şi-a dat demisia, pentru a-l monitoriza pe şeful Consiliului Judeţean.Ce naşte din securişti, tot gunoi rămâne.

Ioan Oleleusorina siserman2 Mihai Teaha

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.