Update 2: Lista profesorilor din UBB care si-au tradat tara in fata unui colonel GRU o puteti citi aici: Profesorii UBB au "servit" serviciile secrete ruse. LISTA RUSINII

Update: Laudatio Integral al lui Ladislau Gyemant adresat unui colonel GRU poate fi citit aici.

În urmă cu trei ani, pe 21 mai, Universitatea “Babeş-Bolyai” îi acorda profesorului rus Vladimir Filippov titlul de Doctor Honoris Causa, într-o manifestare din care nu au lipsit laudele “bilaterale”. Filippov este cel despre care ministrul Andrei Marga a spus recent că este “prietenul său”. Această declaraţie a scandalizat comentatori politici de la Bucureşti şi Chişinău, care susţin că Filippov ar fi colonel în GRU, serviciul de informaţii externe al armatei ruse (detalii, aici), informeaza Oradecluj.ro.

OradeCluj.ro vă prezintă câteva fragmente din Laudatio pe care profesorul Ladislau Gyemant, de la Facultatea de Studii Europene, i-a făcut-o lui Filippov în 21 mai 2009, la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa. Tot atunci, Andrei Marga anunţa că va deschide un Centru Cultural Rus în cadrul Universităţii clujene, ceea ce s-a întâmplat doi ani mai târziu, în 2011.

“Într-o perioadă decisivă pentru modernizarea şi reforma învăţămîntului din ţara sa, profesorul Vladimir Filippov şi-a asumat coordonarea şi conducerea acestui dificil proces în calitate de ministru al educaţiei în guvernele Primakov, Stepaşin, Putin şi Kasianov, iar din anul 2005 îndeplineşte un nou mandat rectorial al Universităţii la care s-a consacrat”, se spune în Laudatio. Textul se referă la Universitatea “Prieteniei popoarelor” de la Moscova.

Mai departe, în Laudatio se subliniază că titlul este acordat “unei personalităţi ştiinţifice cu o contribuţie deosebită în domeniul ştiinţelor matematice şi unui promotor consecvent şi inspirat al ideii de modernizare şi reformă în învăţămîntul universitar şi preuniversitar din propria ţară, din spaţiul educaţional european şi pe plan global”.

Iată şi alte fragmente din Laudatio:

“Fără a se închide însă în turnul de fildeş al savantului de elită consacrat exclusiv preocupărilor sale de cercetare, profesorul Filippov a răspuns cu promptitudine, dedicaţie şi eficienţă comandamentului imperios al dificilei epoci de tranziţie care s-a materializat şi în Rusia în necesitatea modernizării şi reformei învăţămîntului de toate gradele.

Marea problemă, soluţiei căreia i-a consacrat studii laborioase şi o activitate practică, managerială, de o deosebită intensitate şi eficienţă, a constat în corelarea nevoii de înnoire cu prezervarea şi punerea în valoare în noul context a bogatei şi valoroasei tradiţii în materie existente într-o cultură de amploarea şi profunzimea celei ruseşti. (…)

Preocupări stăruitoare au fost consacrate experienţelor privind modalităţile de extindere, diversificare şi înnoire a surselor de finanţare a educaţiei, cu deosebire în sfera învăţămîntului superior, luîndu-se în considerare nevoia imperioasă a unor soluţii optimale în privinţa relaţiei preţ/calitate/prestigiu, ca şi a accesibilităţii sociale a învăţămîntului concomitent cu necesităţile tot mai mari ale unor investiţii care depăşesc evident capacităţile statale tradiţionale de susţinere.

Studii pertinente au fost consacrate de profesorul Filippov aspectelor referitoare la problemele reformei curriculare, cu deosebire în ceea ce priveşte rolul ştiinţelor naturii în paradigma educaţională contemporană, ca şi în privinţa procesului de matematizare a învăţămîntului, mai cu seamă a celui superior.

Mobilitatea academică sub aspectul dimensiunilor, structurii şi formelor sale, atît în privinţa profesorilor, cercetătorilor, cît şi a studenţilor, condiţiile recunoaşterii reciproce a actelor de studii, sistemul de credite, a suplimentelor de diplomă acceptate internaţional – sînt domenii care ne sună foarte familiar şi din punctul de vedere al preocupărilor proprii de mare actualitate şi cărora profesorul Vladimir Filippov le-a consacrat studii deschizătoare de soluţii viabile deopotrivă pentru sistemul propriu de învăţămînt, cît şi cel universal.

Aspectele sociale ale învăţămîntului definite în sintagma de rol umanitar al acestuia, promovarea ideii de toleranţă, de multiculturalism şi de dialog intercultural, întregesc în mod benefic o concepţie unitară şi complexă privind aspiraţia spre inovaţie controlabilă şi stabilă, care direcţionează o remarcabilă activitate practică în domeniu a celui omagiat astăzi”.

 

Sursa: Oradecluj.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.