Proiectul de modernizare a 720 de km de drumuri judeţene a fost restrâns la 481 de km, datorită faptului că amploarea proiectului iniţial nu permitea constructorilor obţinerea unui credit furnizor fără girul Consiliului Judeţean (CJ). Instituţia, însă, nu putea să garanteze pentru câştigătorul licitaţiei pentru reabilitarea drumurilor pentru că, astfel, ar fi depăşit nivelul de îndatorare prevăzut de lege. Astfel, în şedinţa CJ de săptămâna trecută s-a aprobat proiectul de avizare a noii variante propuse pentru modernizarea drumurilor judeţene. Costurile acestor lucrări sunt evaluate la 372, 94 de milioane de lei, sumă care va fi suportată de bugetul CJ, eşalonat pe patru ani.
Preşedintele CJ, Alin Tişe, le-a explicat consilierilor că, în noile condiţii, proiectul trebuie să continue, chiar dacă numărul de kilometri de drumuri judeţene care vor fi reabilitaţi va fi redus. „Din păcate, societăţile interesate nu mai pot obţine credite-furnizor, precum se întâmpla înainte de criza economică. Am decis că este mai bine să reducem numărul de kilometri ca să putem face un lucru de calitate decât să fim nevoiţi, apoi, să băgăm alţi bani în reparaţii”, a explicat Tişe. Acesta a declarat că până acum se făceau doar plombe şi alte tipuri de reparaţii care, în scurt timp, trebuiau refăcute, dar de data aceasta se doreşte şi refacerea fundaţiei drumurilor, pentru ca rezultatul să fie unul durabil.
Tişe a anunţat şi că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a acceptat să reabiliteze încă 160 de drumuri judeţene, în baza proiectului pe care îl are în derulare în acest sens la nivel naţional, de modernizare a 10.000 de kilometri de drumuri. „Dacă adunăm ce finanţează MDRT cu ceea ce realizăm noi, putem spune că ne apropiem de cifra iniţială pe care ne-o propuneam, de 720 km. Ideal ar fi ca pe viitor, după ce vom mai scăpa de datoriile cu creditele de la aeroport, să putem să mai împrumutăm şi alţi bani, astfel încât să reuşim să modernizăm absolut toate drumurile din judeţ”, a precizat Tişe. Obiecţia consilierilor din opoziţie a fost că cei 160 de km pentru Cluj sunt insignifianţi ca proporţie din totalul la nivel naţional, însă Tişe le-a explicat că felia alocată judeţului este mai mare, pentru că şi Consiliile Locale au cerut modernizarea unor sectoare de drum. Lucrările incluse în proiectul MDRT vor fi licitate la nivel regional, cu credit-furnizor garantat de minister.
Cei 481 km incluşi în noul proiect vor fi împărţiţi în cinci loturi, licitate pe secţiuni şi plătite de Consiliul Judeţean pe baza bugetului anual şi a evoluţiei lucrărilor. Consilierul PSD, Dan Canta, a ridicat problema studiilor de fezabilitate, care, din experienţa CJ, nu corespund niciodată cu proiectul final, iar acesta este deseori diferit de ceea ce găseşte constructorul pe teren. Colegul său, Liviu Medrea, a subliniat că această neconcordanţă există şi între aşteptările create cetăţenilor şi capacitatea constructorilor de a-şi face treaba. “Suntem în situaţia să fim acuzaţi că am vândut nişte iluzii. Oamenii sperau să îi vadă realizaţi. Nu este vina CJ că nu a dat garanţii. Dacă orice constructor s-ar fi prezentat astfel la licitaţie, am fi avut 100 de oferte”, a afirmat Medrea.
