Medicul criminal Teofil Pop si alibiul sau, urmariti pentru malpraxis
Curtea de Apel Cluj a amanat pentru a doua oara procesul in care Magdalena Petrescu, medic sef al Serviciului de Anatomie Patologica Cluj din cadrul Spitalului Judetean Cluj este acuzata de neglijenta in serviciu. In jurul acesteia planeaza suspiciunea ca ar fi contribuit la incercarea de musamalizare a uciderii din culpa comise de catre medicul Teofil Pop, seful clinicii Interservisan.
Nu a respectat legea deoarece “cadea noaptea”
Medicul Magdalena Petrescu, sef al Serviciului de Anatomie Patologica Cluj din cadrul Spitalului Judetean Cluj a ofst condamnata in prima instanta la o pedeapsa de un an cu suspendare, datorita faptului ca ar fi comis o grava neglijenta in servciu. Astfel, in sarcina ei, s-a decis ca aceasta a comis o autopsie cu 13 ore mai devreme decat limita legala, care precizeaza ca o autopsie nu poate fi facuta decat la 24 de ore dupa deces. n apararea ei, Magdalena Petrescu a aratat ca s-a grabil cu efectuarea autopsiei deoarece “cadea noaptea” si nici nu a mai apucat sa treaca in registru motivul mortii.
"Probabil ca meningita decedatului se datoreaza perforatiei nazale, care a fost generata de interventia chirurgicala. E adevarat ca la finalul unui raport de autopsie concluzionez ce anume a dus la cauza decesului sau ce anume a provocat afectiunea care a dus la decesul persoanei, dar in cazul decedatului Costea nu am facut referire decat la prezenta meningitei fara sa spun ca aceasta s-ar fi putut instala ca urmare a operatiei de polipi", declara medicul in fata instantei. Urmatorul termen de judecata va avea loc in data de 7 decembrie anul acesta.
In 2007 Magdalena Petrescu efectuase o autopsie asupra corpului unui decedat la doar 11 ore dupa decesul acestuia, persoana in cauza nefiind altcineva decat fostul pacient al sefului Interservisan, Teofil Pop. Pacientul, pe nume Constantin Costea, in varsta de 68 de ani, fosese operat pentru polipi de catre profesorul Teofil Pop, dar murise imediat dupa operatiei. Moartea subita a pacientului dupa o operatie fara un grad prea mare de complexitate a dus la trimiterea in judecata a sefului Interservisan, sub acuzatia de ucidere din culpa. La dosarul acestuia, exista si o expertiza medico-legala al Institutului de Medicina Legala Cluj, care arata ca intre operatia de polipi efectuata si decesul victimei exista un raport de cauzalitate. Dintre cei trei medici de la IML care s-au ocupat de raportul de expertiza, doi dintre acestia considera ca este foarte probabil ca moartea pacientului sa fi survenit datorita nerespectarii protocoalelor medicale in timp ce al treilea, apropiat de-al lui Teofil Pop, sustine contrariul.
Astfel, medicul legist Cristian Gherman, a declarat ca decesul ar fi fost cauzat direct de operatiei. Al doilea medic legist, Alin Capalneanu, arata in expertiza ca "probabilitatea ca decesul lui Costea Constantin sa fie consecinta directa a interventiei chirurgicale de polipectomie este de 83.33 la suta”. De cealalta parte, unul dintre medicii semnatari ai expertizei, medicul Vladimir Belis, apropiat de-al directorului Interservisan, sustine faptul ca moartea ar fi putut surveni si din cauza ca decedatul si-ar fi suflat prea tare nasul, astfel suferind o ruptura a osului etmoid, fapt care a determinat intrarea aerului in cutia craniana.
Teofil Pop, acuzat de malpraxis in alte dosare
Seful clinciii Interservisan a fost implicat in mai multe dosare de malpraxis, insa toate acestea au murit inca din fasa, impotriva doctorului procurorii decidand neinceperea urmarii penale. Medicul Teofil Pop a reusit sa scape de toate acuzatiile datorita prieteniilor si relatiilor pe care acesta le are in lumea medicala, vezi cazul medicului Magdalena Petrescu, dar si din alte cercuri. Intr-un alt caz, medicul Teofil Pop fusese acuzat de malpraxis de catre Maria Tecar din satul Huta, a carei mama murise tot de mana sefului de clinica. Femeia in varsta de 42 de ani s-a prezentat la medicul Teofil Pop pentru o simpla investigatiei in gat, urmand ca apoi sa fie trimisa la analize. In urma investigatiei de la gat, femeia mama a patru copii a murit in interval de cateva minute, sub privirile neputincioase ale ficei sale. Explicatia oficiala pe care aceasta din urma a primit-o este ca, odata cu incercarea de prelevare a unei bucati de tesut, o tumoare s-a imprastiat in tot organismul, fapt care a dus la moartea pacientei.
Un alt caz in care meicul Teofil Pop a reusit sa-si ucida pacientii este cel al lui Grigore Eperesi, operat tot de polipi precum Constantin Costea. Si acesta a murit la cateva minute dupa operatie si, din nefericire, adevarul cu privire la cauza mortii sau vinovatia sefului Interservisan este departe de a fi alucidat. Sotia victimei, Mihaela Esperesi, a depus si dansa in fata anchetatorilor o plangere penala impotriva lui Teofil Pop, dar fara prea mare rezultat. "Sotul meu a intrat in coma, motiv pentru care una dintre asistente a chemat salvarea, insa doctorul Teofil Pop a intors-o inapoi pe motiv ca este o banala criza de astm bronsic, care nu necesita interventia Salvarii. Dupa ce i s-a administrat adrenalina in inimaa, a chemat pompierii sa-i faca resuscitare cu socuri electrice, dar tot degeaba pentru ca intre timp moartea se instalase” a declarat aceasta.
Malpraxisul, reglementarea care ne apara de greselile medicale
Malpraxisul este definit in articolul 642 al titlului XV al Legii 95/2006 ca fiind "eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civica a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice".
Din punctul de vedere al Legii nr 95/2006, personalul medical nu raspunde doar pentru erori, neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente etc ci si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind confidentialitatea, consimtamantul informal si obligativitatea acordarii asistentei medicale. Si cand personalul medical isi depaseste limitele competentei medicale se atrage raspunderea civila.
Exista cateva cazuri reglementate de aliniatul 2 al articolului 643 din Legea 95/2006 in care se inlatura raspunderea civila pentru malpraxis. Personalul medical este exonerat de orice vina daca malpraxisul se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor in general acceptate ale metodelor de investigatie sau a viciilor ascunse ale materialelor sanitare. In acest ultim caz, raspund si furnizorii de servicii mediale, unitatile sanitare.
Sabin Ripan
