La data de 17 noiembrie 1985 era ucis, prin tortură, în arestul securităţii, disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. La 35 de ani de la eveniment, directorul SRI, Eduard Hellvig transmite că ”Serviciul Român de Informații nu numai că se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii, ci le condamnă explicit”. De asemenea, Hellvig spune că „justiţia va stabili adevărul în cazul morții” disidentului anticomunist.
Redăm mai jos integral mesajul lui Eduard Hellvig:
”Se împlinesc astăzi 35 de ani de la moartea inginerului Gheorghe Ursu, decedat la 17 noiembrie 1985 în urma torturilor suferite în timpul anchetării sale de către organele de Securitate. Este un moment potrivit pentru a rememora şi aprecia la justă valoare curajul şi altruismul tuturor acelor opozanţi ai regimului comunist, cunoscuţi sau anonimi, care s-au ridicat împotriva unui sistem opresiv şi criminal şi şi-au adus contribuţia la transformarea României într-o ţară în care libertăţile individuale şi valorile democratice au devenit un dat.
Gheorghe Ursu („Babu”) s-a născut la 1 iulie 1926 în oraşul basarabean Soroca, a absolvit Facultatea de Construcţii în anul 1950 şi a lucrat până la moartea sa în cadrul Institutului de Proiectări în Construcţii (ISLGC) Bucureşti, ocupând diferite funcţii. În anul 1950 a fost exclus din PCR pentru „prietenie cu elemente reacţionare”. A fost denunţat la Securitate şi arestat în decembrie 1984, iar în timpul anchetei a recunoscut că este autorul a două scrisori trimise la postul de radio „Europa Liberă”, scrisori în care denunţa măsurile criminale dispuse de Nicolae Ceauşescu în legătură cu repararea clădirilor avariate de cutremurul din 4 martie 1977, precum şi cenzura aplicată de regimul de la Bucureşti scriitorilor. În septembrie 1985 a fost din nou arestat sub pretextul „deţinerii ilegale de valută”, anchetat de Securitate şi torturat pentru a dezvălui „legăturile” sale.
Circumstanţele morţii sale fac astăzi obiectul unui proces în instanţă. Serviciul Român de Informaţii îşi exprimă speranţa şi încrederea că Justiţia va stabili adevărul. Reafirm fără echivoc că Serviciul Român de Informaţii nu numai că se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii, ci le condamnă explicit. Între Serviciul Român de Informaţii şi Securitatea comunistă nu există şi nu va exista vreodată nici o formă de înţelegere sau compatibilitate, cum nu există între valorile unui regim democratic şi orice formă de totalitarism. Serviciul Român de Informaţii îşi menține hotărârea fermă de a sprijini procesul prin care societatea românească doreşte să se elibereze definitiv de tenebrele trecutului.”
Torționarii disidentului Gheorghe Ursu, achitați
În urmă cu un an, în octombrie 2019, torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați de Curtea de Apel București, decizia nefiind însă una definitivă.
Curtea de Apel București a decis schimbarea încadrării juridice în cazul foștilor ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase și i-a achitat pentru această infracțiune, potrivit Mediafax.
Schimbarea încadrării juridice a fost decisă pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968.
La ultimul termen, procurorul din dosar ceruse judecătorilor ca foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, torţionarii disidentului Ursu, să fie condamnaţi la câte 25 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.
În ultimul cuvânt, procurorul de şedinţă a cerut încetarea procesului penal în cazul lui Tudor Postelnicu, ca urmare a decesului acestuia.
El a susţinut că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş ar trebui condamnaţi la închisoare pe viaţă, însă aceştia au împlinit 60 de ani, astfel încât solicită câte 25 de ani de închisoare, în acest caz aplicându-se vechiul Cod penal din anul 1968.
„Acţiunile inculpaţilor s-au înscris acţiunilor represive ale organelor de securitate. Au fost încălcate drepturi fundamentale ale omului şi valori esenţiale prevăzute de legile naţionale şi internaţionale. Nimeni nu poate să fie pedepsit pentru gândurile lui”, a spus procurorul, potrivit HotNews.
Reprezentantul Parchetului a mai solicitat ca Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş să fie degradaţi militar şi să plătească daune morale cerute de părţile civile.
Pe 1 august 2016, George Homoştean (decedat), fost ministru de Interne, şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.
Totodată, au fost trimişi în judecată şi foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceştia fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către „Europa Liberă” şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Procurorii susţin că, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.
Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât „continuarea cercetărilor sub stare de arest”, „urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor” cu aceştia.
Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.
