Metropola Cluj- la start, dar fără lege

Proiecte, proiecte

Principalele direcţii de dezvoltare care decurg din proiectul de amenajare a Zonei Metropolitane Cluj şi pentru care vor putea fi folosite cele 82 de milioane de euro sunt asigurarea accesibilităţii în teritoriu şi în nucleul central prin dezvoltarea Aeroportului Internaţional Cluj, continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, dar şi la centurile ocolitoare ale municipiului Cluj-Napoca, asigurarea legăturilor cu centurile şi cu autostrada, descongestionarea traficului rutier în intravilanul municipiului, reorganizarea şi modernizarea transportului în comun, dezvoltarea economică, protecţia mediului sau soluţionarea crizei de terenuri pentru construcţii în municipiu prin delegarea unor funcţiuni urbane spre zonele rurale cu vocaţie de dezvoltare. Totodată, realizarea spitalului regional de urgenţă este o prioritate pentru Zona Metropolitană. Municipalitatea clujeană a desemnat câştigătorul licitaţiei pentru scrierea de proiecte cu finanţare europeană. Acesta este societatea Relians Corp din Iaşi, care va avea ca sarcină proiectarea tehnică, consultanţa în gestionarea proiectelor, în atragerea de finanţări externe şi analiza economică a proiectelor prioritare pentru municipiu. Comisia de licitaţie condusă de viceprimarul Radu Moisin a analizat dosarele tehnice şi ofertele financiare ale celor patru firme intrate în ultima fază a licitaţiei, societăţile Idom, Halcrow România, Relians Corp şi Avensa Consulting. Câştigătoarea a primit punctajul cel mai bun la criteriile tehnico-economic şi financiar, următoarea clasată fiind societatea Halcrow România. Relians Corp se va ocupa, practic, şi de o parte din proiectele care vor fi depuse în scopul obţinerii finanţării pentru Zona Metropolitană. Astfel, proiecte precum  modernizarea liniei de tramvai, realizarea inelului ocolitor din partea de sud a municipiului sau protejarea rezervaţiilor naturale vor fi realizate de societatea ieşeană în beneficiul metropolei.

Clujul, pol naţional de creştere

Intenţia creării unei zone metropolitane s-a născut la Consiliul Judeţean în 2003, proiectul pentru realizarea acesteia zăcând ani buni pe site-ul CJ Cluj. După ce, în 2008, Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 998 din 27 august 2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere, în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, HG- prin care municipiul Cluj-Napoca este desemnat pol naţional de creştere alături de alte şase municipii din România- primăria municipiului a decis că este cazul să se implice direct. Pentru început, doar într-o înţelegere cu CJ, ulterior fiind invitate să adere şi 19 comune din judeţ. Pentru finanţarea polilor naţionali de creştere se alocă un procent de până la 50% din sursele financiare aferente axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Suma ce va  reveni Clujului ca  pol naţional de creştere este de 82 milioane de euro.

Săvădisla şi Sânpaul fug de metropolă

Dacă, iniţial, Metropola ar fi trebuit să includă pe lângă municipiul Cluj-Napoca alte 19 comune, pentru faptul că municipalitatea clujeană, “Centrul” metropolei, nu a acceptat câte doi membri pentru fiecare comună, două dintre acestea s-au retras. Este vorba despre comunele Săvădisla şi Sânpaul. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj  a luat fiinţă, în fapt, în 22 decembrie anul trecut. Metropola Clujului va fi condusă de un Consiliu Director format din primarii tuturor celor 17 localităţi, iar deciziile se vor lua de Adunarea Generală a Asociaţiei (AGA). În AGA, fiecare comună va avea câte un reprezentant, municipiul Cluj-Napoca urmând a avea 30 de membri, iar pentru Consiliul Judeţean din adunare vor face parte patru persoane. Adunarea Generală a Asociaţiei va fi cea care va decide cum vor fi cheltuiţi banii atraşi de la Guvern prin Axa proritară 1. „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”. Suma ce ar putea reveni unui pol naţional de creştere este, în medie, de 80 de milioane de euro. Deciziile în AGA Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj vor fi luate cu două treimi din membri.

Din martie, la start

Metropola, fără legislaţie