Muzeul Olteniei din Craiova a găzduit, săptămâna aceasta, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională MATCONS și Salonul Naţional de Restaurare 2021, la care au luat parte peste 100 de experți restauratori din ţară şi din străinătate, membri ai Comitetului Internaţional al Muzeelor – ICOM și ICOM România.
Mihaela Chetrari, din echipa de restauratori ai Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei, a expus o piesă excepțională pe care a restaurat-o. Lucrarea a câștigat Premiul de Excelență la SALONUL NAȚIONAL DE RESTAURARE CRAIOVA 2021, ediția a XVI-a, fiind lăudată de colegi pe pagina oficială de Facebook a muzeului.
„Un before/after excepțional:
Poate vă mai amintiți că, în urmă cu exact doi ani, vă arătam pe pagina asta niște poze cu descoperirile din cripta de la Biserica Reformată din Huedin, unde coordonator de lucrări arheologice a fost dr. Csók Zsolt.
Erau niște haine de copil nobil din secolul 17, botoșei de mătase, bonetă, perniță, dar și un dolman din brocart.
Poate vă întrebați, după ce se întâmplă o astfel de descoperire, ce se întâmplă cu piesele astea. Ei bine, ele ajung în laboratoarele de restaurare ale MNIT, unde specialiștii noștri își pun măiestria la bătaie pentru ca noi să vă putem arăta istoria în forma ei senzațională.
Așa că, după doi ani, dolmanul de copil găsit atunci în criptă arată după cum vedeți în fotografia 2. Și, pentru asta, colega noastră, Mihaela Chetrari, tocmai a luat Premiul de Excelență la SALONUL NAȚIONAL DE RESTAURARE CRAIOVA 2021, ediția a XVI-a. Suntem mândri de descoperire, de rezultate și de ce putem să vă arătăm.
Să vă spunem mai multe despre piesă: dolmanul este o piesă vestimentară tridimensională, realizat dintr-o țesătură brocart din mătase de culoare verde cu motive vegetale dispuse în registre verticale late de 4,5 cm. Părțile componente ale dolmanului au fost asamblate cu cusături manuale realizate din fire din mătase cu punct înaintea acului.
Piesa se afla într-o stare relativ bună pentru o textilă arheologică. Fiind scos din criptă, dolmănașul era acoperit cu o cantitate semnificativă de pământ și vegetație provenită din ritualul de înmormântare cât și de mucegai și resturi humice. Condițiile de mediu și procesele chimice apărute în timpul descompunerii materiilor organice existente în interiorul criptei, scoaterea piesei din mediul de înhumare și mutarea în spațiul de carantinare au determinat modificări ale fibrei ce au dus la schimbarea culorilor în brun, îmbătrânirea și pierderea parțială a materialului de bază și a firelor de asamblare, deshidratarea și fragilizarea fibrei.
Piesa a necesitat intervenții pentru stoparea degradării evolutive.
Pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat analize de laborator, dar și analize macroscopice ale țesăturii, prin care s-a determinat tipul de țesătură și firele din structura acesteia. În urma analizelor, s-a constatat că țesătura este un brocart din mătase. Țesătura a fost puternic afectată de depozitele masive de pământ și de produșii proveniți în urma procesului de descompunere a materiilor organice, era rigidă și deshidratată, prezenta pe suprafața ei depozite de mucegai.
După curățare, pe suprafața țesăturii s-au putut observa zone lacunare de dimensiuni reduse, rărirea materialului, schimbarea culorii în brun, pete închise la culoare, deshidratarea și fragilizarea fibrelor textile.
Felicitări colegilor care au adus la suprafață istoria pentru ca noi să vă putem spune istoria… pe față.”, se arată în postarea de pe pagina oficială de Facebook a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Citește și: EXCLUSIV: Daniel Don scapă din ghearele justiției de la Cluj, dosarul se mută la Timișoara!
