Clădirea care găzduieşte atât Teatrul Naţional cât şi Opera din Cluj este la un pas de ruină și are nevoie urgentă de lucrări de reabilitare. Sediul celor mai importante instituții de cultură au un interior deplorabil, pereții sunt plini de mucegai, iar tencuiala stă să cadă. Deși reabilitarea acestor instituții este urgentă, Ministerul Culturii precizează că în 2016 nu poate fi luată în calcul începerea investiției.
Problemele instituției sunt de câțiva ani, iar conducerea Operei Naţionale a făcut mai multe demersuri pentru a obţine fonduri, după ce Ministerul Culturii a blocat, în 2006, finanţarea pentru reabilitarea clădirii.
Chiar dacă Opera Națională Română este critică, clădirea nu va fi adusă într-o stare bună, chiar dacă la începutul anului se anunța pe lista de priorități a Guvernului pentru demararea procedurilor pentru restaurarea și modernizare a acestei instituții. Acum, Ministerul Culturii precizează că în 2016 nu poate fi luată în calcul începerea investiţiei. Astfel, în urma unei solicitări a consilierului local PNL, Ioan Bîldea, , privind stadiul procedurilor referitoare la obținerea finanțării pentru restaurarea și modernizarea clădirii Teatrului Național ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca și a Operei Naționale Române Cluj-Napoca, Ministerul Culturii precizează
Ministerul Culturii i-a răspuns acestuia, privind stadiul procedurilor referitoare la obținerea finanțării pentru restaurarea și modernizarea clădirii Teatrului Național ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca și a Operei Naționale Române Cluj-Napoca. Astfel, se precizează că Ministerul Finanțelor Publice încearcă să contracteze un credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) care să asigure resursele necesare realizării lucrărilor de consolidare, restaurare şi modernizare a acestui obiectiv, precum şi a Muzeului Naţional de Istorie a României:
”Menționăm că, în cadrul ultimei întrevederi cu oficialii Băncii și al Ministerului de Finanțe care a avut loc în data de 30 martie, a fost detaliat planul de acțiuni și procedurile instituționale de îndeplinit în perspectiva finalizării dosarului de aplicație. Așa cum ne-am asumat prin documentul pe care îl invocați, respectiv ”Priorități strategice – Ministerul Culturii” – unde se stipulează ”Obţinerea finanţării şi demararea procedurilor pentru restaurarea şi modernizarea clădirii Teatrului Naţional ‘’Lucian Blaga’’ din Cluj-Napoca: iunie 2016’’ şi dat fiind stadiul avansat al discuţiilor cu finanţatorul extern, există premisele obţinerii în decursul următoarelor câteva luni a acordului de principiul al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea acestui obiectiv, căruia i se alătură Muzeul Naţional de Istorie a României’’, arată ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, în răspunsul transmis lui Ioan Bîldea.
În 2015, Ministerul Culturii a promis că reabilitarea clădirii se află printre priorităţile sale. Mai mult, a dat şi un termen pentru „Obţinerea finanţării şi demarare procedurilor pentru restaurarea şi modernizarea clădirii Teatrului Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, finalizare: iunie 2016″, însă, potrivit unui răspuns oferit recent de Ministerul Culturii, reabilitarea propriu-zisă nu va fi făcută anul acesta.
”În cursul anului 2015, s-au concretizat primele discuții la nivelul Ministerului Finanțelor Publice pentru cooptarea unui finanțator extern, în speță a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea acordării României a unei noi lunii de creditare care să asigure resursele financiare necesare realizării lucrărilor de consolidare, restaurare și modernizare a clădirii Teatrului Național clujean.
În acest scop, Ministerul Culturii, prin compartimentul de specialitate Unitatea de Management a Proiectului, a purtat constant discuții cu reprezentații creditorului extern și ai Ministerului de Finanțe, aflându-se în prezent în plin proces de realizare a documentației care va intra în dezbaterea și analiza internă a comitetului de conducere a Băncii în următoarea perioadă”.
Sintagma „demararea procedurilor pentru restaurarea şi modernizarea clădirii” se referă exclusiv la faza preliminară, de pregătire a documentelor legale şi tehnice care vor sta la baza procedurilor de achiziţie publică deschisă pentru contractarea serviciilor de proiectare şi, ulterior, a lucrărilor de execuţie a lucrărilor, astfel încât începerea efectivă a investiţiei nu poate fi luată în calcul pentru anul în curs”, a explicat Ministerul Culturii.
”Atragem însă atenția asupra faptului că sintagma ”demararea procedurilor pentru restaurarea și modernizarea clădirii” se referă exclusiv la faza preliminară, de pregătire a documentelor legale și tehnice care vor sta la baza procedurilor de achiziție publică deschisă pentru contractarea serviciilor de proiectare și, ulterior, a lucrărilor de execuție a lucrărilor, astfel încât începerea efectivă a investiției nu poate fi luată în calcul pentru anul în curs. De astfel, Ministerul Culturii nu a inclus, expressis verbis, începerea lucrărilor în anul 2016 în niciunul din documentele sale interne sau publice și vă invită, să nu denaturați promisiunile asumate, asigurându-vă atât de buna credință a Ministerului, cât și de celebritatea procesului de obținere a resurselor financiare”.
Construcția noii clădiri a Teatrului Naţional a început în 1904, în actuala Piața Ștefan cel Mare, pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Lucrările, finalizate în 1906, au fost executate de celebra firmă constructoare de teatre Helmer și Fellner, potrivit Wikipedia. Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906 cu o reprezentație a Teatrului Maghiar, al cărui director era Jenő Janovics. Construit în stil baroc-rococo, edificiul are o capacitate de 1000 de locuri și trei rânduri de logie. Clădirea a fost cuprinsă în 2004 într-un program de reparaţii capitale, finanţat de ministerul de resort. Contractul pentru executarea lucrărilor de reabilitare a fost semnat cu compania bucureşteană Romconstruct Holding. Contractul a expirat în 31 decembrie 2007, iar responsabilitatea pentru continuarea acestui proiect a fost transferată unei unităţi special înfiinţate – “Unitatea de management a proiectului”, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Firma a executat doar 10% din totalul lucrărilor, în funcţie de sumele primite de la minister. Iniţial contractul avea o valoare de 15 milioane de lei, însă sumele plătite de minister au ajuns la mai puţin de 1,5 milioane de lei. În final proiectul s-a blocat, iar acum soluţia ar fi fondurile de la Banca de Dezvoltare a CE.
