Ministerul Sănatatii acceptă soluţia lui Tişe pentru Spitalul de urgenţă

Conform unui document emis de Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean Cluj a fost acceptat în parteneriatul public pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj. De asemenea, acelaşi document arată că ministerul este de acord cu ideea CJ Cluj de a implica şi un partener privat în această ecuaţie. Investiţia ministerul în acest proiect este de aproximativ 150 de milioane de euro şi se preconizează că finalizarea acestui spital va avea loc peste cinci ani. Conform proiectului, Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va dispune de  800 de paturi, 37 de secţii medicale şi un heliport.

“Suntem pregătiţi să ne asumăm o implicare activă şi responsabilă, cu resurse materiale şi umane, în realizarea proiectului la nivelul regiunii de nord-vest a ţării, sens în care vă solicităm iniţierea unui parteneriat public între Ministerul Sănătăţii şi Judeţul Cluj, prin care cel din urmă ar fi mandatat să demareze şi să coordoneze etapele de implementare a proiectului, pornind de la adaptarea şi actualizarea studiilor de fezabilitate deja realizate, la realizarea studiului de fundamentare, la selectarea preliminară a investitorului privat, încheierea acordului de proiect, negocierea şi încheierea contractului de parteneriat public-privat, finalizând cu urmărirea punerii în operă a Spitalului Regional de Urgenţă Cluj. Menţionăm totodată faptul că locaţia aleasă pentru implementarea acestui proiect dispune de o suprafaţă de teren mult superioară celei necesare construcţiei Spitalului de Urgenţă, precum şi disponibilitatea Consiliului Judeţean Cluj de a pune la dispoziţia companiei de proiect întreaga suprafaţă de aproximativ 14 ha, este de natură a mări considerabil atractivitatea proiectului pentru investitorii privaţi. Astfel, suprafaţa excedentară ar putea
fi folosită în scopul edificării unor obiective conexe actului medical şi nu numai, apte de a determina venituri suplimentare pentru ambii parteneri”, arată un memoriu semnat de Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.
Conform unui document al Ministerului Sănătăţii emis în 5 mai, ministrul Cseke Attila, s-a arătat dispus să accepte propunerea CJ Cluj, atâta timp cât întregul proiect va fi gestionat de minister.
“Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, obiectiv public de interes naţional care reprezintă o prioritate nu se poate realiza cu succes decât cu colaborarea şi implicarea directă şi concretă a Consiliului Judeţean Cluj. Coordonarea activităţii unui asemenea obiectiv nu poate fi realizată decât de o instituţie naţională, respectiv Ministerul Sănătăţii, care poate conexa operativ activităţii spitalelor regionale alte unităţi speciale cu caracter regional care se află de asemenea în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Toate documentele care care vor sta la baza parteneriatului public-privat vor fi elaborate sub directa îndrumare a Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului public-privat ce funcţionează la nivel de direcţie generală în cadrul Secretariatului General al Guvernului. vă propun ca imediat după aprobarea modificătii Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr.178/2010, să stabilim modalitatea de colaborare ca împreună cu specialiştii celor două instituţii să punem de acord detaliile lansării proiectului Spitalului Regional Cluj”, arată adresa semnată de ministrul Cseke Attila.

În Spitalul Regional, ministerul rămâne ordonatorul principal

Varianta de parteneriat propusă de Tişe stabileşte că Ministerul Sănătăţii va fi partenerul public principal, Consiliul Judeţean Cluj, partenerul public secundar, iar consorţiul sau compania care va fi aleasă să fie investitorul va fi partenerul privat.
“Din punct de vedere al costurilor de finanţare a proiectului, repartizarea acestora între
cei doi actori publici implicaţi ar trebui să urmeze principiul conform căruia contribuţia
partenerului local este limitată (fără a se rezuma doar la aceasta) la punerea la dispoziţia proiectului a locaţiei adecvate şi a know-how-ului echipei de implementare. Nu în ultimul rând, în justificarea propunerii noastre vine şi principiul descentralizării administrative, conform căruia politicile de dezvoltare stabilite la nivel naţional urmează a fi implementate la nivel regional, prin grija autorităţilor locale. În cazul descentralizării, Statul nu îşi asumă singur sarcina administrării, ci o împarte, în anumite cote, cu alte categorii de persoane, cum sunt colectivităţile locale direct interesate. Mergând mai departe în aplicarea acestui principiu, Ministerul Sănătăţii ar urma să transfere, în condiţii clar prestabilite, din plan central în plan local, în speţă, Judeţului Cluj atribuţiile pe care acesta din urmă le va  îndeplini în vederea realizării cu succes a acestui proiect pilot – realizarea în parteneriat public-privat a Spitalului Clinic de Urgenţă Cluj. Revenind la ideea alegerii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj ca proiect pilot, apreciem faptul că implicarea autorităţilor locale, Judeţul Cluj, în speţă, este absolut necesară şi din prisma actualei repartizări a administrării spitalelor din reţeaua sanitară publică, spitale ce vor fi implicate şi afectate direct de realizarea proiectului de parteneriat public-privat”, consideră Tişe.

De ce a picat primul parteneriat public-privat

Chiar dacă, potrivit declaraţiilor oficiale, soluţia parteneriatului public-privat pentru construirea acestui spital va fi stabilită abia după aprobarea modificării normelor metodologice la Legea parteneriatului public-privat, unii au “mirosit” acest proiect şi au încercat să “agaţe” Spitalul Regional de Urgenţă Cluj pentru a-şi resuscita propriile afaceri. În toamna anului trecut, Consiliul Judeţean Cluj a primit o ofertă privind realizarea Spitalului Regional de Urgenţa în parcul industrial Tetarom I. Cererea vine din partea unui consorţiu de trei firme: VAMED Standortentwicklung und Engineering GmbH & Co KG, CBC Development Design SRL şi MANUTENCOOP Facility Management S.p.A. În această ecuaţie pot fi regăsiţi oamenii de afaceri Valentin Nica şi Nicolae Badiu, dezvoltatorii mai multor afaceri locale printre care Băile Someşeni, Duct City şi Global Plaza, care au încercat un artificiu inteligent prin care să îşi asigure finalizarea clădirii de birouri CBC Development din parcul industrial Tetarom I. Conform unei anchete publicată de Gazeta de Cluj, în scrisoarea de intenţie adresată către CJ Cluj, se arată că proiectul va fi realizat într-o “perioadă de nouă luni de la data primirii acordului de principiu din partea CJ”. Consorţiul îşi ia obligaţia de a susţine atât dezvoltarea, cât şi finanţarea şi implementarea obiectivului. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean ar fi trebuit să înfiinţeze o societate mixtă, partea sa fiind acoperită din taxele din administrarea clădirii CBC, care ar fi urmat să treacă în proprietatea Consiliului.
În faţa Consiliului Judeţean, responsabil cu propunerea  proiectului a fost un reprezentant al PSD, fiind susţinut puternic de consilierii PNL. Sursele noastre au precizat că întâlnirea dintre cele două părţi participante la viitorul parteneriat a avut loc la restaurantul “Sinaia”, unde au participat atât Valentin Nica şi Nicolae Badiu, cât şi Dan Canta (PSD) şi Eugen Cecan (PNL). Această propunere a fost refuzată, conform unui raport al Ministerului Sănătăţii, clădirea CBC fiind considerată improprie pentru un asemenea proiect.
“Spitalul Regional de Urgenţă Cluj este prevăzut să aibă un număr de aproximativ 800 de paturi, în vederea înlocuirii clădirilor vechi şi a găzduirii secţiilor funcţionale la momentul actual din structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi, probabil, a altor secţii din municipiul Cluj-Napoca, necesare funcţionării unui spital regional de urgenţă, respectiv, în noul Spital Regional. Actuala clădire prezintă limitări în ceea ce priveşte posibilitatea extinderii pe viitor. Un spital regional necesită un spaţiu larg care să permită extinderea în următorii 20-30 de ani. Totodată, spitalul regional trebuie să permită şi aterizarea elicopterelor de intervenţie şi transport medical fără a fi necesară utilizarea ambulanţelor, în vederea transportului pacienţilor între elicopter şi Unitatea de Primiri Urgente”, se arată în raportul Ministerului Sănătăţii.

Ştefan Trandafir