Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai mai slab administrate din Europa având în vedere eficiența și modul în care a fost gestionat în ultimii 30 de ani. Situația nu era nici pe departe prea bună iar pandemia cu siguranță nu a ajutat. Lipsurile de echipamente corespunzătoare, medicamente, măști și alte materiale necesare funcționării în parametri decenți au dus la îmbolnăvirii cadrelor medicale, a pacienților precum și la moartea unor persoane care, poate, într-un alt sistem de sănătate adaptat nevoilor acestui secol, s-ar fi salvat.
Clădiri fără avize, sisteme electrice învechite, locuri insuficiente, lipsa personalului și alte lacune au îngreunat activitatea cadrelor medicale și procesul de vindecare al pacienților. Toate aceste măsuri bazate efectiv pe nepăsarea și incompetența conducerii României din ultimii 30 de ani sperăm să fie pedepsite cândva în viitor. Anul acesta, după cum bine știți, Legea Bugetului 2021 a fost realizată cu menținerea deficitului bugetar de 7%, conform recomandările Uniunii Europene.
Valul trei al pandemiei bate la ușă, îi deschidem?
Ministerul Sănătății a primit anul acesta 11.744.042 mii lei în comparație cu 59.437.155 mii lei, primiți anul trecut. Din această sumă, 3.638.948 sunt pentru programul de prevenire și control al bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației. Programul “Asigurarea calității serviciilor medicale” primește 540.482 mii lei iar “Asigurarea dezvoltării capacității instituționale a sistemului de sănătate” primește 7.564.612 în comparație cei 39.619.349 alocați anul trecut, de parcă pandemia ar fi trecut și ba mai mult, totul a funcționat optim anul trecut. Având în vedere că sănătatea reprezintă un domeniu vital al dezvoltării unui stat iar în cazul de față de luptă împotriva pandemiei, vom prezenta unde vor ajunge banii de la Ministerul Sănătății în județul Cluj.
Drept urmare, proiectele sunt finanțate din credite de angajament și credite bugetare. Pentru a înțelege mai bine terminologia, creditele angajament reprezintă limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în timpul anului bugetar. Credit bugetar, sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare. În acest caz, cele două tipuri de credit au aceeași valoare. Proiectele vor fi finanțate din Fondul Social European (FSE), bani nerambursabili și din bugetul de stat. Cheltuielile neeligibile, reprezintă banii necesari pentru credite, comisioane, instruire personal, mentenanță, amenzi etc.
Bani pentru întărirea capacității de pregătire a proiectelor
Proiect de Întărirea capacității Ministerului Sănătății de a pregăti și implementa proiectele Spitalelor Clinice Regionale de Urgență: Craiova, Iași, Cluj. Pentru acest proiect sunt alocați în total 79,247 mii lei, dintre care anul acesta sunt acordați 3.585 mii lei, dintre care credite de angajament și credite bugetare de 6.145 mii lei. Ce înseamnă mai exact acest proiect? Programul Operațional de Asistență Tehnică al UE finanțează aceste proiecte care au ca scop asigurarea sprijinului necesar funcționării echipei de implementare a proiectelor Ministerului Sănătății. De exemplu,în luna mai a anului trecut, Ministerul Sănătății a lansat o licitație deoarece “intenționează să achiziționeze, prin cumpărare directă, un autoturism” din fondurile menționate.
Se finalizează secția de hematologie a Institutul Oncologic
Ministerul Sănătății oferă bani anul acesta pentru demolarea unei zoobaze și construirea unei secții de hematologie S+P+3E la Institutul Oncologic Prof. Dr. Ioan Chiricuță. Studiul de fezabilitate a fost aprobat în anul 2014 pentru construcția de 4060,3 mp cu o durată de implementare aprobată de 36 de luni. Valoarea totală a proiectului este de 29663 mii lei, din această sumă, anul trecut au fost virați 17494 mii lei ca anul acesta să fie trimisă și ultima tranșă de 2161 mii lei pentru finalizarea secției. Secţia Hematologie este împărțită pe mai multe pavilioane, pavilionul principal, cu cele 14 saloane având în total 56 de paturi, un pavilion care adăpostește laboratorul secţiei, un pavilion de radiologie și un pavilion în care se găseşte serviciul de ambulator. Secţia găzduiește și sediul Catedrei de Hematologie a UMF Cluj.
Spitalul Regional de Urgență Cluj, localizat în Florești
Proiect de Construire Spital Regional de Urgență Cluj, în acest an vor ajunge la Cluj, 85.580 mii lei, din Fondul European de Dezvoltare Regională. Din această sumă, 48.223 mii lei vor veni de la statul român, 24.468 din fonduri nerambursabile iar 12.889 sunt încadrați la cheltuieli neeligibile. Pentru construirea acestui spital sunt necesari 539 milioane de euro, în acest moment studiul de fezabilitate este finalizat și predat. În luna mai a anului acesta trebuie să înceapă achiziționarea materialelor de construcție ca în ianuarie 2022 să înceapă efectiv lucrările. Spitalul trebuie să fie gata în ianuarie 2026 iar între februarie 2026 – noiembrie 2026 să înceapă trainingurile și activitățile specifice de operaționalizare pentru instituție. Conform bugetului Ministerului Sănătății de anul acesta, urmează să se aloce în 2022 1.861.967 mii lei ca apoi să scadă la 509.505, în 2023 conform estimărilor. Evident, istoria ne-a învățat cel puțin acest lucru în ceea ce privește politicienii români, să credem că poate fi vândută blana ursului din pădure.
Spitalul Regional de Urgență Cluj, localizat în Florești a primit avizele studiului de fezabilitate în august 2019. Pe hârtie are toate premisele unui spital modern cu 849 de paturi pe o suprafață de 28,883 mp în valoare totală de 2568751 mii lei. Construcția, conform datelor oficiale trebuie să fie gata în 48 de luni. Mai exact, va avea 19 săli de operație, 774 de paturi vor fi destinate pentru îngrijiri acute și 105 pentru cele critice, printre care și arși. Construcția va avea 7 niveluri, va fi formată din subsol, parter și cinci etaje, 1.396 de locuri de parcare la sol și subsol, 15 pentru motociclete și 41 pentru biciclete și o stație de autobuz. O premieră, dacă o putem numi așa, vor fi cele 10 stații de încărcare pentru mașinile electrice. Noul spital va fi dotat și cu un heliport.
Noul P.U.Z. aferent Spitalului Regional de Urgență va prevedea conectarea S.R.U.C. la municipiul Cluj-Napoca prin intermediul DN1 în zona „Nodului N”, respectiv pe traseul de sud: strada Răzoare – strada Sf. Ioan, până la intersecția cu strada Bucium.
Terenul pe care va fi construit spitalul a intrat în posesia Ministerului Sănătății în anul 2017 de la Consiliul Județean Cluj. A fost nevoie de o laborioasă acțiune pentru a se ajunge aici, CJ a parcelat terenul în cauză pentru a îl putea evalua la suma de 25.760.295 lei. Astfel terenul și-a schimbat statutul din domeniu public al CJ în domeniu public al statului român. Totuși pentru a se ajunge aici a fost nevoie să treacă 16 ani și să se perinde pe la sănătate 17 miniștri. Discuțiile despre necesitatea acestui spital datează din 2004. Persoane ca Victor Ponta, Raed Arafat, actualul deputat PSD de Cluj, Achimaș-Cadariu, Cseke Attila, Vlad Voiculescu sau Sorina Pintea se numără printre acești miniștri. Toate aceste nume cunoscute fac schimb de funcții în statul român sub falsa impresie de reformare a sistemului, aceasta este încă o dovadă a faptului că ne învârtim în cerc de 30 de ani fără să învățăm ceva.
Citește și: Unde vor ajunge anul acesta banii de la Ministerul Educației în Cluj
