După ce luna trecută, în Monitorul Oficial al României a fost publicat un anunț privind dizolvarea societății Hidro Tarnița, zilele trecute ministrul Energiei, Sebastian Burduja a declarat că, de fapt se dorește resuscitarea proiectului. Pe site-ul SAPE, acționarul majoritar al Hotro Tarnița SA a apărut un anunț prin care se caută soluții pentru resuscitarea proiectului. De peste 10 ani, SC Hidro Tarnița SA a fostă folosită, exclusiv, pe post de sinecură. Milioanele de euro au fost pompați de la bugetul de stat pentru salariile celor care s-au înșurubat acolo și pentru celebrele studii de fezabilitate plătite pentru un proiect care, de la bun început, se știa că nu se va concretiza.

Pe site-ul SAPE, acționarul majoritar al Hidro Tarnița SA, a apărut un anunț prin care se caută soluții pentru resuscitarea proiectului. Termenul limită pentru concursul de soluții este finele acestei luni.

”Realizarea obiectivelor strategice presupune o riguroasă ancorare în realitatea sectorului energetic, cu o bună înțelegere a contextului internațional și a tendințelor de ordin tehnologic, economic și geopolitic. Tot în Strategia Energetică a României 2018-2030 se mentionează: „Cap III. 3. Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești”. În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.

La nivelul anului 2030, exista perspectiva dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”, se arată în anunț.

„Se numește Tarnița-Lăpuștești. Un proiect de decenii, care a fost adesea pomenit, încercat și uitat prin sertare. Mi-am asumat să facem tot posibilul pentru a transforma acest vis în realitate.

Sebastian Burduja

Despre ce este vorba, pe întelesul tuturor? Două lacuri, unul sus, unul jos. Când există exces de producție de energie electrică în sistemul național, apa va fi pompată în lacul de sus. Când sistemul va necesita o producție adițională de energie electrică, vom porni turbinele și apa va trece din lacul de sus în cel de jos. O “baterie naturală””, a spus Sebastian Burduja.

Atât anunțul publicat pe SAPE, cât și declarațiile ministrului Burduja sunt fantasmagorice în contextul în care, potrivit Dam Removal Europe, o coaliție a organizațiilor de mediu, au fost dărâmate nu mai puțin de 325 de baraje în toată Europa, fenomen în creștere accentuată: în 2021 fuseseră înlăturate 239 de baraje, iar în 2020 doar 101. Spania este, de departe, țara care renunță cel mai mult la aceste construcții – 133 de baraje înlăturate anul trecut, urmată de Suedia (69) și Franța (45). 

Resuscitare energetică a româniei cu un proiect care se dizolvă

SC Hidro Tarnița SA a fost înființată în anul 2013 și timp de 10 ani societatea nu a avut nicio activitate concretă.

La finele lunii mai 2023, în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor s-a luat decizia lichidării societății. Acționari sunt SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE SAPE (99%) și SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA (1%). 

”Aprobă dizolvarea voluntara anticipată a Societății Hidro Tarnița – S.A., potrivit art. 227 alin. (1), lit. b) si lit. d) din Legea societății nr. 31/1990 și deschiderea procedurii lichidării patrimoniului Societății Hidro Tarnița – S.A., în conformitate cu dispozițiile art. 252 si urm. din Legea societăților nr. 31/1990. Aprobă numirea lichidatorului A&A CONSULTANTS SPRL, (…) reprezentata prin Practician în insolvența – avocat Anastasescu Marieta, care va avea atribuțiile și puterile conferite de art. 255 din Legea societăților nr. 31/1990, și încetarea mandatului membrilor consiliului de administrație, respectiv: domnul Ghenoiu Radu-Aurelian (avocat, n.red.) – președinte consiliul de administrație, doamna Voda Monica – membru consiliul de administrație și domnul Marcu Gabriel-Ciprian (sef birou la SAPE, n.red) – membru consiliul de administrație, începând cu data de 30.05.2023”, arată o hotărâre a societății publicată în Monitorul Oficial. 

Alături de câteva piese de mobilie de birou, laptopuri și telefoane, societatea mai deținea un site în care era prezentat proiectul de peste un miliard de euro. După ce Ministerul Energiei nu a plătit găzduirea site-ului, domeniul hidrotarnita.ro a fost cumpărat de o persoană fizică.

Energie pentru conturile unor sinecuriști politici

Pentru a vă face o idee despre câți bani s-au scurs din această societate, trebuie menționat că printre primele decizii ale Consiliului de Administrație s-a numărat cea de alegere a unui salariu. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, câştigul mediu lunar pe salariat era, la nivelul perioadei 213-2015 de 7.910 lei, adică 2.500 de dolari.   

Inițial, în cadrul Hidro Tarnița SA, funcția de director a fost ocupată de Dan Gherghelaș. Ce l-a recomandat pe Gherghelaș pentru acest post? Nimic! A fost șef la SAPARD și APIA, instituții care se ocupă de administrarea fondurilor UE pentru agricultură.

În locul lui a fost numit Ovidiu Demetrescu, cu o experienţa de 16 ani în domeniul asigurărilor şi serviciilor financiare, 9 ani în fuziuni şi achiziţii şi 15 ani în domeniul energetic.

De asemenea, din consiliul de administrație al Hidro Tarnița SA a făcut parte udemeristul Novak Levente, consilier în cadrul Ministerului Culturii. Spre exemplu, la hotărârea NR. 65/29 din aprilie.  Novak nu a mai participat la ședință, prezența lui fiind asigurată telefonic.

Novak Levente

Un alt personaj din CA-ul acestei companii a fost Catalin-Ionut Deaconescu, fost Prefect al Bucureștiului. După ce a terminat Facultatea de Științe Politice, care nu poate constitui o recomandare pentru o funcție de conducere din cadrul unei companii de electricitate, Deaconescu s-a ocupat cu ”statul degeaba”. Potrivit experienței profesionale, în perioada ianuarie 2001-octombrie 2002 a fost expert în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Apoi, între octombrie 2002 și februarie 2005 a lucrat ca expert la Camera Deputaţilor, Grupul Parlamentar PNL. Pentru ca fisa postului să fie completă, el a ”tăiat frunză la câini” și în perioada martie 2005 – octombrie 2005 din funcția de director la Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate, Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Din Consiliul de Administrație al Hidro Tarnița SA au făcut parte Gabriela Rossita Dumitriu și Elena Popescu. Nici pe ele nu le-a recomandat nimic din punct de vedere profesional pentru posturile respective.

Elena Popescu era reprezentanta PSD-iștilor din această afacere și unul dintre reprezentanții Departamentului pentru Energie.

Elena Popescu

De la ugerul Hidro Tarnița au mai supt DAN CÂRLAN, DANIEL COSTEL ANDRONACHE, IOAN ROSCA și  MIHAI VIORELIAN STĂNCULESCU.

Cârlan a ajuns şeful de cabinet al secretarului de stat de la Energie, primarul Gheorghe Nichita promiţându-i acest post convenabil  ca recompensă pentru că a schimbat macazul de la PDL la PSD. În presă el apare ca un traseist politic pentru că se mulează pe orice doctrină.

Dan Cârlan

Daniel Costel Andronache, deputat PC, fost director la Complexul Energetic Hunedoara, societate aflată în declin economic, sau la Mininvest, aflată în aceeași situație.

Ioan Roșca a fost director la Electrica SA. Pe timpul conducerii sale, compania a fost căpușată ani la rând de contractele băieților deștepți din energie. În perioada în care el a fost șeful Electrica, Curtea de conturi a publicat un raport conform căruia CEZ, EON şi ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. Astfel că, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile. 

Ioan Roșca

Stănculescu s-a angajat în Hidroelectrica din 2005, ocupând funcţiile de director al secretariatului general (2005-2007), director dezvoltare, retehnologizare (2007-2008) şi consilier al directorului general pe probleme de investiţii (2008-2013).

La un număr mediu de 20 salariați/an plătiți timp de 10 ani cu cel puțin 2.500 dolari/lună investiția făcută în conturile sinecuriștilor se ridică la 6 milioane de dolari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.