Mircea Jorj: de la agent de paza la presedinte PSD „Decizia de a mari TVA-ul este mai mult proasta, decat neconstituţionala”

 Nu mai este nici o surpriză. Candidaţii au fost, alegerile au trecut, acum avem şi preşedinte pentru  organizaţia municipală PSD din Cluj-Napoca. Fostul subprefect, Mircea Jorj, revenit în partid nu de mult timp şi deja a devenit preşedintele PSD-ului la nivel de municipiu.

Mircea Jorj a câştigat detaşat cârma municipiului cu scorul de 134 la 49, avându-l drept contracandidat pe Ioan Bolovan. Mircea Jorj a subliniat că a fost impulsionat să accepte această provocare deoarece Clujul are nevoie de un proiect de interes local cu viziune şi proiecţie în folosul cetăţenilor. La aflarea rezultatelor noul preşedinte afirma: “Prin acest vot mi s-a validat încrederea şi experienţa din administraţie. Sunt convins că nu le-a fost uşor colegilor mei să dea acest vot, pentru că şi eu, şi domnul Bolovan suntem două personalităţi ale partidului. Votul mă responsabilizează foarte mult, mai ales pentru anul 2012, când vreau ca PSD să câştige funcţia de primar, cea  de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi majoritatea în Consiliul Local şi cel Judeţean”.

“Ştiu că aici este ultima insulă din România în care Emil Boc mai are încrederea populaţiei – în nici un alt judeţ nu are mai mult de 10% -, dar şi aici există pensionari, medici, profesori, militari, poliţişti cărora Boc vrea să le ia din bani”, a explicat Ponta, în cadrul şedinţei din Cluj.

Tot atunci au fost aleşi şi vicepreşedinţii PSD Cluj-Napoca: Teodor Morar (prim-vicepreşedinte), Gabriel Oniga, Claudia Anastase, Vasile Rus, Marcel Wainblat, Ovidiu Chifor, Ioan Ciupe, Florin Groza, Alexandru Vaida. Pentru aceeaşi funcţie au mai candidat, fără succes, Beniamin Oros, Ovidiu Marian, Marius Matei şi Virgil Pop. Iniţial, pe lista de candidaţi pentru funcţiile de vicepreşedinte se afla şi Ioan Bolovan, dar acesta s-a retras ulterior. Viorel Luca este secretarul PSD Cluj-Napoca, iar Adrian Negruţiu, trezorierul organizaţiei.

Construcţie alternativă la actuala guvernare

Reporter: Cu ce probleme se confruntă Clujul actual? În afară de problematicile general acceptate la nivel naţional, care este situaţia particulară a Clujului?

Mircea Jorj: Situaţia particulară a Clujului este că a dat premierul. Vom fi nevoiţi să trăim în continuare cu acceptarea acestui fapt şi cu consecinţele acestei realităţi. Clujul actual se confruntă cu teama, cu haosul, cu nesiguranţa, cu care se confruntă toţi românii.

Rep: Cu ce soluţii, propuneri, vine PSD  în formula actuală?
M.J.: Soluţiile pot fi date doar de o echipă completă de guvernare, pot fi susţinute de o configuraţie politică parlamentară. Propunerile şi initiativele nici nu mai sunt astăzi ascultate de cei care le pot folosi pentru a fi transformate în soluţii. În aceste condiţii iniţiativa noastră este de a propune românilor o altă formulă de guvernare capabilă să găsească toate soluţiile.

Rep: Probabil partidul are în vedere elaborarea unei strategii de dezvoltare locală. În ce constă aceasta?

M.J.: Este normal să avem o strategie de dezvoltare locală. O avem de când a fost elaborată de echipa domnului Ioan Rus în campania electorală din 2004. A fost copiată în mare masură şi comunicată clujenilor de PDL, care din nefericire pentru toţi, a câştigat atunci alegerile. Vremurile însă ne-au scos în evidenţă şi alte necesităţi pe care le vom prezenta clujenilor îndată ce vor simţi nevoia să asculte şi vocea social-democraţiei la Cluj.

Rep: Cum credeţi că va arăta PSD Cluj după 8 iulie?
M.J.: Alfel. Mult întinerit. Avem nevoie de un suflu tânăr, cu o altă dinamică şi cu mai multe voci noi.

Rep: În ce termeni se poate vorbi despre bugetul local?

M.J.: Bugetul local este în mod firesc un buget de criză. Veniturile prognozate sunt destul de realist calculate. La jumătatea anului însă, se poate constata că priorităţile din lista de investiţii nu au fost corect calibrate pe adevărata dimensiune a crizei. În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare cred că ştergerea de praf a statuilor din oraş, nu era esenţial a fi cuprinsă în bugetul unui an de criză şi cu atât mai puţin tratată ca primă prioritate a cheltuirii banului public în următorii 4 ani. Oricum această prioritate putea fi mai putin costisitoare având în vedere că astăzi este estimata la 900.000 Euro. La un calcul mai atent poţi descoperi că nu era nevoie să reduci salarii şi să dai afară profesionişti, doar pentru a-ţi rămâne bani să ştergi de praf aceleaşi statui care ne-au făcut celebri şi în alte vremuri.

Rep: Care sunt măsurile PSD anticriză?
M.J.: 1. Guvern credibil şi competent
         2. Impozitare progresivă a veniturilor
         3. Moratoriu de stabilitate fiscală
         4. Pact social cu definire clară a problemelor şi soluţiilor
         5. Gestionarea înţeleaptă şi corectă a ajutoarelor sociale

Rep: Unde greşeşte Guvernul actual?
M.J.: La tot pasul; nu a înţeles nimic din bancul “dacă mai mulţi îţi spun că esti beat, du-te acasă şi te culcă”.

Rep: Sunt în dezbatere măsuri pentru o nouă moţiune. Ce preconizaţi să câştigaţi dacă trece moţiunea?

M.J.: Libertatea pe care am mai câştigat-o cândva şi suntem pe cale să o pierdem.

Rep: Care este partenerul politic de comunicare la nivel local al PSD?

M.J.: Clujeanul de rând, clujeanul din universitate, clujeanul din faţa şi din spatele ghişeului unei instituţii publice, clujeanul simplu şi clujeanul complicat, clujeanul care crede în omul politic şi clujeanul care-şi doreşte să creadă în omul politic.

Rep: Pe când evaluaţi ieşirea României din criză sau cel puţin o revenire?

M.J.: După ce vom fi noi la guvernare, în cel mult un an de zile. Nu pot antama încrederea oamenilor când alţi actori politici le joacă destinul.

Rep: Dacă scade puterea de cumpărare a leului la ce ar trebui să se aştepte clujenii?

M.J.: Lipsa de proiect şi de viziune a actualului guvern generează neîncredere şi instabilitate. Clujenii au decis în proporţie mare conducătorii de azi. Cred că trauma clujenilor este direct proporţională cu procentul votului pentru actuala putere. Aici la Cluj e afectată şi mândria de ardelean. Clujenii sunt însă oamenii care pot da semnalul schimbării. Au făcut-o şi altă dată, sunt convins că o vor face şi acum.

Rep: Decizia TVA-ului este evaluată drept neconstituţională. Cum priviţi dumneavoastră acest lucru?

M.J.: Constituţia permite  ordonanţe de urgenţă. Ea redă şi situaţiile în care pot opera acestea, dar nici o constituţie din lume nu-ţi permite să-ţi ucizi propriul popor. În vreme de criză Guvernul ia decizii care accentuează criza. Nevoia de corecţie scriptică a unui deficit bugetar, nu e un argument suficient pentru o decizie greşită. E cert că decizia aparţine unui guvern lipsit de profesionalism. Ea scade nivelul de trai, închide societăţi comerciale, creşte inflaţia şi evaziunea fiscală. Decizia de a mări TVA-ul este mai mult proastă, decât neconstituţională.