Mircea Miclea: „Traian Basescu a fost singurul care a avut curajul sa atace mafia de stat”

Reporter: Potrivit unor declaraţii recente, din punctul dumneavoastră de vedere, educaţia nu ar trebui să fie politizată. Cu toate acestea, cel puţin în ultimii 20 de ani, educaţia a suferit numeroase schimbări survenite, în principal, pe motive politice. Prin intermediul educaţiei, mulţi politicieni au „cumpărat” voturi, oferind în schimb pachete de legi în domeniul educaţiei, unele mai contestate decât altele. În ce măsură consideraţi că soluţiile propuse de dumneavoastră în aşa-numitul „cod Miclea” va reuşi să depolitizeze educaţia. Mai mult, consideraţi că un pachet de legi le poate opri politicienilor obiceiul mai sus amintit?

Mircea Miclea: Nu cred că se poate opri pofta politicienilor de a folosi educaţia ca instrument de obţinere a voturilor. Cred că cel puţin o parte din probleme se pot rezolva prin acest cod, prin ceea ce noi am propus. Sunt două motive principale. Primul motiv este că am lucrat apolitic. Când a fost ministru al Educaţiei domnul Hărdău, măsurile noastre au fost interpretate ca fiind împotriva unui membru PDL, după care a venit la guvernare un membru PNL şi din nou s-a interpretat că am fi împotriva PNL. Când a venit la guvernare doamna Andronescu, s-a spus că suntem împotriva PSD. Toate aceste interpretări au dovedit, de fapt, că această comisie a lucrat fără să aibă o ţintă politică. În al doilea rând, vă reamintesc faptul că noi am propus Pactul Naţional pentru Educaţie, adică exact asta am încercat să facem, să oferim soluţii cadru care să fie agreate de către toţi. Toate partidele au semnat acest pact. Mai mult, soluţiile legislative pe care noi le-am propus le-am oferit Guvernului, nu le-am oferit nicidecum PDL sau altui partid. Le-am oferit Guvernului, adică premierului, ministrului şi sindicatelor. Le-am oferit ca şi soluţii legislative pe care să construiască noua legislaţie. Prin urmare, noi am procedat foarte corect, indiferent de cine a fost la Ministerul Educaţiei şi am încercat să mergem mereu pe ceea ce ne-a mandatat Pactul Naţional pentru Educaţie, nicidecum altceva. În ceea ce priveşte strict măsurile legate de depolitizare, la noi soluţiile acestea sunt prezentate foarte clar. Noi credem că, cel puţin la nivelul conducerii şcolilor, trebuie oprită politizarea şi spunem direct faptul că directorul de şcoală nu poate fi membru al unui partid. Mai mult, trebuie profesionalizat managementul şi atunci el este selectat prin concurs de către consiliul de administraţie al şcolii. Practic, şcoala răspunde pentru toate chestiunile care privesc organizarea internă, Consilul Local decide numai în privinţa reţelei şcolare.  Consiliul de administraţie al şcolii va răspunde pentru ceea ce se întâmplă în şcoală, iar acesta va fi format din reprezentanţi ai părinţilor şi ai comunităţii locale şi din oameni din şcoală, în proporţie egală. În învăţământul superior, noi considerăm că trebuie să trecem la un sistem de tip managerial, adică să abandonăm acest regim colegial în care totul rezultă pe bază de alegeri. Dacă analizăm toate legislaţiile recente din învăţământul superior, de exemplu Austria sau Franţa, toate susţin modelul de tip managerial. Mai mult, doar şapte din primele o sută de universităţi din lume, conform topului Shanghai, mai au sistem de tip colegial. Inclusiv Oxford a renunţat la acest sistem acum câţiva ani.

Rep.: În ceea ce priveşte cercetarea, s-au propus măsuri care să încerce, pe cât posibil, să elimine politizarea? Sunt voci care afirmă faptul că, din cauza politizării, nu avem rezultate remarcabile în domeniul cercetării. Ce se poate face în acest domeniu, astfel încât România să se afirme pe plan internaţional prin rezultate remarcabile?

M.M. : Noi am propus înfiinţarea Institutului Român de Studii Avansate tocmai pentru a favoriza diaspora ştiinţifică românească să desfăşoare programe de studii şi de cercetare în interiorul sau în colaborare cu universităţile româneşti. Acest institut va fi o instituţie canon, centrată numai pe studii de masterat, doctorat şi postdoctorat, prin care diaspora să fie finanţată pentru a-şi dezvolta propriile programe de cercetare. Astfel, vom reuşi să îi aducem în ţară pe cei plecaţi sau, cel puţin, vom folosi inteligenţa noatră din diaspora. Din păcate, cred că se va menţine neîncrederea în sistemul politic, dar ea se păstrează şi pentru că mulţi dintre intelectuali nu elaborează proiecte, adică utilizează ca scuză faptul că totul e politizat pentru a sta deoparte. Cred că avem, ca intelectuali, o datorie faţă de ţară.

Rep.: Toate modificările legislative pe domeniul educaţiei din ultimii 20 de ani au bulversat generaţii întregi de elevi şi studenţi, transformând fiecare promoţie într-una de „sacrificiu”. Când credeţi dumneavoastră că se va finaliza „sacrificarea” „şcolarilor” şi se vor pune bazele unui învăţământ competitiv?

M.M.: Soluţia pe care noi am propus-o a fost una riguroasă, adică în prima fază am făcut o diagnoză, apoi am adunat toate partidele parlamentare, Academia Română, toate sindicatele şi ONG-urile care ţin de reţeaua de educaţie să semneze că agreează soluţiile cadru din urma diagnozei. Acest lucru l-am făcut pentru a impune coerenţă. Pactul a fost semnat, dar, din păcate, în loc să fie consecvenţi cu prevederile din pact, partidele au început să se poziţioneze politic, mai ales că este un an electoral. Ori noi am produs soluţiile în baza pactului, iar ei, în loc să lucreze în spiritul pactului, s-au poziţionat politic. Aici e greşeala partidelor şi cred că e un nărav de care nu vom scăpa niciodată, din păcate.

Rep.: S-a vehiculat, în ultima perioadă, o posibilă remaniere a ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Din punctul dumneavoastră de vedere, consideraţi că doamna Andronescu este o soluţie viabilă şi pentru viitorul educaţiei sau se impune, într-adevăr, o schimbare? De asemenea, s-a vehiculat în ultimul timp numele domnului Marga drept viitor ministru. Consideraţi că această alegere ar fi mai benefică pentru reforma sistemului educaţional? Mergând mai departe, cine consideraţi că ar fi potrivit pentru aceasă funcţie, există o persoană care să poată clarifica nebuloasa din învăţământ, astfel încât România să beneficieze de un sistem educaţional performant?

M.M.: Eu nu cred că trebuie să schimbăm rapid miniştrii. Eu cred că trebuie să li se asigure mai mult timp, pentru simplul fapt că efectele apar după doi, trei ani. Trebuie să le dăm şansa să prezinte efectele programelor impuse, nu să îi tot schimbăm după câteva luni. Indiferent de culoarea politică, eu consider că trebuie să li se acorde mai mult timp. În ceea ce priveşte întrebarea, cred că nu există o singură persoană, ci un colectiv. Mă refer aici la semnatarii Pactului Român pentru Educaţie. Ei ar putea să clarifice situaţia existentă şi să îşi exprime încă o dată angajamentul, dar de data aceasta nu numai pe soluţiile cadru ale acestui pact, ci şi pe soluţii detaliate şi atunci se va clarifica situaţia, vom avea o prognoză a stabilităţii, pentru că o persoană are astăzi puterea şi mâine nu o mai are. Eu nu cred în persoane, în mitul persoanei salvatoare, eu cred în instituţii sau în blocuri cu putere de decizie.

Rep.: În ultima perioadă, s-a vehiculat faptul că se va reintroduce proba scrisă în cadrul examenului de licenţă. Există această variantă sau sunt doar zvonuri nefondate? Sistemul Bologna prevede, în momentul de faţă, faptul ca examenul de licenţă să fie constituit numai din susţinerea lucrării. Se poate schimba sistemul de evaluare sau acesta este impus de normele europene?

M.M.: Sistemul Bologna nu prevede exact modul de organizare a examenului de licenţă. În schimb, eu nu aş fi reglementat prin lege modul de organizare a acestui examen, ci prin hotărâre de Guvern. Avem opţiuni diferite faţă de doamna ministru. Noi credem că o legislaţie trebuie să fie foarte permisivă pentru ca să se poată adapta foarte uşor la realitate prin hotărâri de Guvern. Dânşii merg pe o altă opţiune, preferă să reglementeze totul sau cât mai multe lucruri prin lege, singurul avantaj este că se clarifică prin lege toate lucrurile. Marele dezavantaj este că legea ajunge automat să fie foarte uşor de depăşit de realitate, care este întotdeauna mult mai versatilă decât legislaţia. Din câte am văzut, doamna ministru tinde să reintroducă examenul scris, dar încă nu există nicio certitudine, nu ştim care va fi opţiunea finală.

Rep.: Într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, rectorul universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, a declarat că legislaţia din 2005 a produs cele mai negative efecte în învăţământul din România. Potrivit lui Marga, situaţia de la Spiru Haret şi alte cazuri similare sunt rezultatul hotărârii de Guvern din 2005. În acea perioadă, dumneavoastră eraţi Ministru al Educaţiei şi Cercetării. Cum comentaţi aceste afirmaţii?

M.M.: Este o aberaţie această afirmaţie a domnului Marga, acesta este singurul meu comentariu. Nu are rost să intru într-o polemică. Eu ofer argumente când mi se oferă argumente. Este o reacţie viscerală, nu este o reacţie argumentată.

Rep.: Începând cu 2010, programul de rezidenţiat va fi mult mai permisiv. Potrivit ministrului sănătăţii, Ion Bazac, prin noua formulă se intenţionează creşterea nivelului de pregătire a medicilor. Totuşi, proiectul propus presupune lărgirea bazei de pregătire pentru toţi absolvenţii facultăţilor de medicină. Nu consideraţi că această masificare a programului de rezidenţiat pune în pericol competenţa viitorilor medici?

M.M.: Depinde de calitatea procesului de până la rezidenţiat. Senzaţia mea este că sistemul de pregătire medical la noi este destul de descurajant pentru tinerii care aleg acest drum, pentru că este extrem de lung. Cred că trebuie simplificat pentru a încuraja tinerii să urmeze facultăţi de medicină. Dacă facem o comparaţie între momentul în care ajung să beneficieze absolvenţii universităţilor de medicină de pe urma investiţilor îndelungate în învăţare nu este foarte tentant. Alţi absolvenţi investesc mult mai puţin şi câştigă mult mai repede şi mult mai bine, iar efectul este că în ultimii ani tot mai puţini tineri se îndreaptă către medicină, nu mai e atractiv acest domeniu.

Rep.: Tot din 2010, drepturile salariale ale medicilor şcolari vor fi asigurate de către autorităţile locale. Există riscul ca acest demers de descentralizare să favorizeze anumite şcoli sau anumiţi medici? Fără a cădea în extrema pesimistului, acest sistem de salarizare nu pune în pericol calitatea serviciilor oferite elevilor?

M.M.: Nu cred că există acest pericol, este chiar soluţia propusă de noi. Finanţarea de bază, care acoperă salariile, vine direct la şcoală. Primarul nu poate folosi aceşti bani în alte scopuri, nu îi poate bloca sub nicio formă. Finanţarea de bază vine în funcţie de costul standard pentru elev. Totul este foarte transparent, nu poţi să dai mai mulţi bani la o şcoală în defavoarea alteia. Banii sunt în funcţie de numărul elevilor şi cât e costul standard pentru elev. Modul de calculare al salariului va fi în funcţie de numărul elevilor, costul standard pentru elev şi coeficienţii de corecţie care sunt stabiliţi la nivel de minister, nu la nivelul autorităţilor locale.

Rep.: Atât Traian Băsescu, cât şi PDL sunt „atacaţi” cu fiecare ocazie în ultimele luni. În calitate de psiholog şi politician, consideraţi că, în cazul lui Băsescu, se poate ajunge la o situaţie similară cu „cazul” Becali? Poate actualul preşedinte să ajungă la o parte din votanţi tocmai prin aceste „lovituri” pe care le primeşte? În faţa alegerilor din această toamnă, pe cine consideraţi că va „sacrifica” PDL pentru a scăpa de problemele de imagine tot mai acute?

M.M.: În ceea ce priveşte situaţia legată de PDL, nu ştiu ce să spun, nu sunt membru al PDL. Nu-mi dau seama care vor fi deciziile pe care le vor lua. Ceea ce pot să spun este că există un bun simţ care funcţionează dintotdeauna şi care va funcţiona şi acum. Toate acuzaţiile pe care simţul comun, omul obişnuit, le va considera exagerate şi nedrepte la adresa preşedintelui vor duce la transferuri de voturi în favoarea preşedintelui, în mod evident. Omul simplu nu se exprimă în media, însă se exprimă în vot şi bunulsimţ îl ajută să facă diferenţa între obiecţii reale şi un boicot. Deci eu cred că se va întâmpla acest lucru, cred că oamenii vor transfera voturi către Traian Băsescu pentru că este aberantă atâta ură împotriva preşedintelui. Cred că Traian Băsescu a fost singurul care a avut curajul să atace mafia de stat, cea care, până acum, controla în mare măsură instituţiile statului.

Silvia Boncuţiu