Misiuni la limită pentru soldații români din Afganistan. „Iei în calcul sicriele şi drapelul”

În iunie 2021 România şi-a retras trupele din Afganistan, după aproape două decenii de lupte, timp în care mii de militari români au participat la misiuni, 27 dintre ei căzând la datorie. în această ţară.

Lucian Irimia este unul dintre românii cu zeci de ani de viaţă cazonă, cu patru misiuni externe, în Bosnia şi Afganistan. Soldatul român simte că toţi aceşti ani nu au fost în zadar şi crede, la fel ca şi alţi colegi de-ai săi, că misiunea pentru care au ajuns în Afganistan a fost îndeplinită cu succes.

„Când am coborât din avion, alături de ultimii militari, în iunie anul acesta, toţi am simţit că ne-am îndeplinit misiunea. Am reuşit să aducem un dram de pace acolo şi simţeam că lumea ne privea altfel. Copiii mergeau la şcoală, afacerile înfloreau, lucrurile se îmbunătăţeau de la an la an. Mi-a spus un coleg că în 2003, când a ajuns în Kandahar, era un întuneric de el credea că o să cadă de pe Pământ, iar acum era lumină. Situaţia de acolo e într-o continuă schimbare. Asta e ce îşi doresc ei. Noi ne-am dus să salvăm, nu ne-am dus să cotropim, nu ne-am dus să distrugem, ne-am dus să fie linişte acolo, în România şi în Europa”, povesteşte Lucian Irimia. 

Acesta spune că în momentul în care un soldat ajunge pe frontul de luptă, totul capătă alte valenţe. Încep să te intereseze lucruri care nu te interesau pe timp de pace, în ţara ta şi începe să fie mai profundă legătura cu Dumnezeu.

„Acolo, în misiune, totul are alte valenţe. Plecând de la ce eşti, de la drapel, de la jurământ. Sunt cu totul alte valenţe. Dacă în ţară priveşti preotul altfel, poate nu te interesează, acolo, la greu, cauţi orice ţine de România. Fără Dumnezeu nu poţi să treci mai departe. Îţi iei în calcul sicriele şi drapelul. Tu te întorci acasă, dar ai tăi nu te mai văd, pentru că, ceea ce nu ştiu mulţi este că sicriul nu se deschide. Mă rugam la Dumnezeu să nu trec prin aşa ceva. După ce s-a închis trapa la avion, ştii că tu trebuie să îl aperi pe cel de lângă tine şi el pe tine”, a spus militarul român. 

Înţelegerea tradiţiilor îţi poate salva viaţa

Lucian Irimia spune că înţelegerea tradiţiilor din zonele de conflict în care te afli îţi poate salva viaţa în momente critice. Din cauza barierelor lingvistice, dar şi din cauza lipsei de înţelegere a culturii din ţara respectivă, se poate isca un conflict armat.

„Am văzut să îmi treacă sicriul prin faţă, înfăşurat în drapelul ţării sau al altei ţări şi e groaznic. Noi am respectat foarte mult tradiţiile poporului afgan. Se întâmplă să pornească şi conflicte cu cei de acolo. Sunt incidente de genul „green and blue”. Asta era atunci când forţele de securitate afgane deschideau focul asupra militarilor coaliţiei. Alea au plecat de la lipsa de cunoaştere a tradiţiilor şi a ceea ce face poporul afgan. De exemplu, în timpul Ramadanului, ei nu mănâncă şi nu beau apă de la răsăritul soarelui până la apus. Tu nu poţi să ieşi în faţa lui să mănânci, îţi dai seama. Sau nu acceptă refuzul. Dacă te invită undeva, trebuie să accepţi. Trebuie să dai delete la tot ce ştiai de acasă şi să înveţi ce e acolo”, a mai declarat soldatul român. 

Baza militară de pe front este casa soldaţilor timp de câteva luni sau chiar câţiva ani, atât cât fac ei parte din misiune, iar Lucian Irimia spune că unele dintre cele mai grele momente sunt acelea când căminul lor improvizat este atacat.

„Sunt momente în care trebuie să iei deciziile pentru care te-ai antrenat şi trebuie tot timpul să ştii cum să reacţionezi, să salvezi viaţa ta şi a camarazilor tăi. Începem de la pericolele în care îţi este atacată baza. E căsuţa ta, eşti în patrulă şi eşti supus unui tir cu armament sau eşti atacat cu un dispozitiv explozibil improvizat. Pentru fiecare militar, când iese din confortul ţării lui, primii paşi sunt foarte grei. Trebuie să te adaptezi imediat, să fii atent la fiecare zgomot, fiecare mişcare a cuiva. Să nu uităm că războiul modern este cu totul diferit. Nu mai e războiul clasic. Problemele sunt cu totul altele, te supun la nişte provocări imense şi indiferent de vârstă şi de gradul pe care îl ai, trebuie să ştii să utilizezi tehnologia care ne ajută extrem de mult să ne îndeplinim misiunile”, povesteşte militarul cu 27 de ani în slujba României. 

Acesta spune că toate cele patru misiuni la care a luat parte în teatrele de operaţii au fost la fel de periculoase, însă este mândru că a putut pune umărul la toate aceste acţiuni şi că România face parte dintr-o alianţă precum NATO. Fiecare misiune are un loc aparte în sufletul său, pentru că a adus un dram de linişte unor populaţii greu încercate. 

„Nu am crezut că găsesc sărăcie mai mare ca în România”

Lucian Irimia a rămas impresionat de ceea ce a găsit în Afganistan, în anii de război. Acesta spune că este una dintre zonele în care îşi doreşte din tot sufletul să fie pace pentru totdeauna.

„Afganistan a rămas în sufletul fiecăruia. Nu pot să uit copiii afgani, eu am fost şi în Kabul, nu am crezut să găsesc sărăcie mai mare ca în România. Cel mai sărac loc din România nu se compară cu normalitatea din Afganistan. Toate astea te marchează, te marchează efortul celor de acolo care vor şi ei să ducă o viaţă normală, să îşi dezvolte o afacere, să o ducă mai bine. Dar e altă zonă, e zona în care mi-aş dori să fie pace”, spune ieşeanul.

Lucian Irimia a plecat în misiune la puţin peste 20 de ani, entuziasmat, dorindu-şi să iasă în evidenţă, însă îşi aminteşte că făcea destul de multe greşeli. Totuşi, a învăţat de la cei mai buni şi a rămas pentru a încerca să aducă şi în alte ţări normalitatea din Europa.

„Aici vreau să amintesc de o misiune, de acum peste zece ani, când la 6 dimineaţa am decolat din Kabul. În acea seară am ajuns în staţiunea Mamaia şi am văzut oameni venind de la plajă. Nu fac bravadă, e clar că aceasta este misiunea soldatului, că sunt riscuri şi că trebuie să-ţi asumi asta, dar, tocmai pentru ca ţara mea să fie liniştită, românii să aibă parte de prosperitate, am ales un asemenea drum”, îşi aminteşte militarul.

Misiunea de care a amintit locotenentul român a fost una dintre cele mai mari provocări ale sale, aflând cu puţin timp înainte că soţia sa era însărcinată. „Am făcut-o cu gândul la ei şi pentru ei, ei mi-au dat toată încrederea că voi trece cu bine prin toate. Mi-a fost teamă că nu voi reuşi, dar colegii m-au ajutat să duc stindardul României acolo unde merită”, a completat românul.

Întors din Afganistan, Lucian Irimia a scris şi o carte, intitulată „Şapte poveşti afgane”, în care povesteşte întâmplări din teatrele de operaţie şi în care vrea să îl arate pe militarul român dincolo de uniformă şi de vesta antiglonţ, în momentele lui personale. 

Militarul spune că foarte mulţi dintre colegi s-au regăsit în aceste poveşti şi pentru că în momentul în care a scris cartea, a decis să nu folosească nume, ci doar grade milităreşti. Cartea a plecat de la articole scurte, scrise în timp, care au fost dezvoltate la cererea colegilor şi transpuse în cartea lansată în toamna anului 2021. 

Lucian Irimia a fost membru al Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iaşi, iar acum lucrează în cadrul „Observatorului Militar” – Trustul de Presă al Armatei. 

Sursa: adevarul.ro

Citeste și: Scandal ca la ușa cortului la Poliția Locală Cluj-Napoca, polițiștii au fost la un pas să se ia la bătaie: „Să nu mai strige că îi dau două”