Monumentele Clujului se năruiesc sub ochii lui Boc

Două dintre cele mai cunoscute monumente din Cluj Napoca, statuia Sfintei Fecioare Maria, din spatele bisericii romano-catolice  Sf. Petru, şi Obeliscul Carolina, din Piaţa Muzeului, sunt într-o stare de degradare avansată. Conform consilierului local PNL Ioan Bîldea există un studiu de restaurare şi conservare pentru aceste două monumente, însă municipalitatea amână de ani de zile atribuirea de fonduri pentru refacerea monumentelor. Obeliscul Carolina din Cluj, cunoscut şi ca Stâlpul Carolina sau Ştatua Carolina (în maghiară Karolina-oszlop), a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale, în cinstea împărătesei Carolina, care, împreună cu soţul ei, împăratul Francisc I,  au făcut o vizită la Cluj-Napoca.

Conform consilierului local Ioan Bîldea, ”statuia Sf. Fecioara Maria – Protectoarea – amplasată în spatele bisericii romano-catolice Sf. Petru de pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 85 şi Obeliscul Carolina din Piaţa Muzeului au nevoie, în regim de urgenţă, de lucrări de restaurare şi conservare după cum rezultă din studiul de evaluare a stării de degradare făcut de specialistul restaurator atestat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), domnul Zoltan Arpad Kiss. În luna mai a acestui an am solicitat primăriei, prin adresa nr. 170612/1/15 mai 2014, să-mi comunice, referitor la statuia Sf. Fecioare Maria, ce proceduri s-au demarat pentru recondiţionarea şi conservarea monumentului, precum şi când se vor finaliza aceste proceduri. Totodată, am solicitat şi o informare cu privire la demersurile făcute pentru relocarea statuii în amplasamentul original din mica piaţă de la intersecţia străzilor Mihail Kogălniceanu şi Universităţii, unde astăzi se află o parcare”, explică Bîldea.

Obeliscul din Piaţa Muzeului are o înălţime de 10 m, iar pe 3 laturi ale sale sunt basoreliefuri cu aspecte din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripţie latină (evocă această vizită), intrarea alaiului imperial în Cluj prin Poarta de Mijloc a cetăţii şi vizita la Spitalul Orăşenesc (Piaţa Muzeului nr.6). Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri şi cei 4 vulturi de piatră care ţin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni – sculptorul Anton Csürös şi profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfăţişând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850).

Monumentele se năruiesc cu studiile la sertar

El mai susţine că anul acesta municipalitatea a cerut întocmirea unui studiu pentru reabilitarea monumentelor, însă totul a rămas la stadiul de promisiuni, chiar dacă studiul a fost efectuat.

”În urma acestei solicitări, Primăria Cluj-Napoca a cerut părerea unui expert. Astfel, la începutul lunii iunie, mai precis în 5 iunie 2014, domnul Zoltan Arpad Kiss a finalizat şi livrat municipalităţii datele rezultate în urma analizei stării de degradare a statuii. Din cercetarea făcută pe baza unor foto-documente istorice şi a studiilor de specialitate (studiul istoric, expertize tehnice, analize bio-chimice şi fizico-mineralogice etc.) întocmite de specialişti restauratori (istorici, arhitecţi, ingineri etc.) în piatră, atestaţi de MCCPN, a rezultat că este nevoie de o intervenţie rapidă pentru conservarea şi restaurarea acestui monument istoric. Studiul specialistului a cuprins şi propuneri pentru intervenţiile de restaurare şi conservare, lucrări care nu se pot desfăşura fără o colaborare cu specialişti în urbanism, istorici ai artelor, ingineri de rezistenţă, astfel încât această capodoperă a barocului transilvănean, foarte importantă pentru oraş, să fie pusă în valoare în adevăratul sens al cuvântului.

Referitor la reamplasare, din păcate, chiar dacă acest lucru a fost promis acum câţiva ani, Primăria, prin angajaţii de la Urbanism, ridică din umeri. După această evaluare făcută asupra Statuii Fecioarei Maria, domnul Zoltan Arpad Kiss, a făcut o evaluare şi a stării monumentului Augusta Carolina, aflat astăzi în Piaţa Muzeului. Concluziile livrate primăriei în 7 iulie 2014 au fost aceleaşi ca în cazul Statuii Sf. Fecioare Maria: se impun de urgenţă lucrări de restaurare şi conservare. În urma acestor două rapoarte, aparatul administrativ al primăriei, prin serviciul Spaţii Verzi, Ecologie Urbană şi Monumente Istorice, a iniţiat demersurile pentru achiziţia directă a lucrărilor de conservare a acestor monumente în luna iulie. Mai precis au fost finalizate caietele de sarcini. Tot atunci au fost solicitate şi eliberate şi certificatele de urbanism în scopul lucrărilor de reparaţie şi conservare a celor două monumente. Din păcate însă, din iulie până în prezent, chiar dacă recomandarea specialistului restaurator a fost ca lucrările să fie începute de urgenţă, nimic nu s-a mai întâmplat”, mai este de părere Bîldea.

Prima statuie laică din Cluj Napoca

Obeliscul Carolina este prima statuie laică ce a fost construită în municipiul Cluj-Napoca, dar care, în momentul de faţă, se află într-o stare avansată de degradare. Mai multe inscripţii de pe monument sunt şterse sau pe cale să se degradeze, inclusiv o parte din basoreliefuri, unele litere sunt căzute, iar una dintre cununile de lauri pe care vulturii de pe monument le ţin în cioc lipseşte. Arhitectul Virgil Pop, secretarul Comisiei Zonale a Monumentelor şi Siturilor Istorice susţine că respectiva cunună de lauri se află în posesia sa, însă acesta aşteaptă ca monumentul să fie restaurat pentru a returna respectivul obiect. „Una dintre cununile de lauri pe care vulturii o ţin în cioc se află în posesia mea şi aştept s-o pot oferi viitorilor restauratori”, declara Virgil Pop.  Arhitectul consideră că un alt subiect delicat este legat de copacii care „umbresc” priveliştea la monument. Acesta consideră că respectivii copaci ar trebui aranjaţi în aşa fel încât monumentul să fie pus în valoare. „Din pricina jafului care s-a produs asupra spaţiului verde din Cluj în ultimele decenii nu e normal să se pună în discuţie diminuarea acestuia. Dacă Primăria vrea să restaureze monumentul e foarte bine, mai ales că reamenajarea pieţei e un mare succes. La fel şi reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei sunt de acord cu restaurarea obeliscului.

„Fiind monument public, intervine problema găsirii unui restaurator în piatră. Sunt puţine persoane de acest gen”, declara istoricul Tudor Sălăgean.

Promisiuni de restaurare de ani de zile

Oficialităţile Primăriei municipiului Cluj-Napoca susţineau în 2011 că au cerut o solicitare la comisia de monumente pentru a restaura obeliscul Carolina. „Aşteptăm aprobarea de la comisia de monumente, ca apoi să începem reabilitarea monumentului. Nu putem estima care vor fi costurile, pentru că aşteptăm opinia specialiştilor”, declara unul dintre oficialii primăriei.  El susţinea că monumentul este unul important pentru Cluj şi că acesta trebuie reabilitat, însă anii au trecut fără a fi făcut ceva în acest sens. „În maxim două săptămâni vom primi un răspuns de la comisia pentru monumente şi ne vom consulta cu cei de acolo pentru a stabili cea mai bună metodă de restaurare”, declara fostul viceprimar al Clujului, Radu Moisin în 2011.

Obeliscul Carolina a fost ridicat în cinstea împărătesei Carolina, care, împreună cu soţul ei, împăratul Francisc I,  au efectuat o vizită la Cluj-Napoca. Vizita în municipiu a fost în continuarea celor efectuate de perechea imperială la Bistriţa, respectiv Dej. Ca urmare a acesteia, clujenii au iniţiat un proiect de construire a unui monument. Proiectul s-a oprit din lipsa fondurilor, el fiind realizat în cele din urmă prin donaţia a 16.000 de forinţi a procurorului Clujului, Imre Topler, care spera ca, în urma realizării obeliscului, să îi fie acordat gradul nobiliar pe care îl solicitase. Obeliscul are o înălţime de 10 m, iar pe cele 4 feţe ale sale sunt basoreliefuri cu momente din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripţie latină care pomeneşte de această vizită, intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetăţii şi unele vizite ale lor la diverse instituţii. Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri şi cei 4 vulturi de piatră care ţin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni – sculptorul Anton Csürös şi profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfăţişând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef  Klieber. Obeliscul a fost plasat iniţial în actuala Piaţa Unirii (fosta Piaţa Mare). În anul 1898 statuia a fost mutată în actuala Piaţa Muzeului (fosta Piaţa Mică sau Piaţa Carolina Augusta), cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matei Corvin.

Ce se vede pe obelisc

Descrierea reprezentărilor plastice:

– Latura de est (latura principală). Sus: basorelief cu un înger care ţine în braţe un medalion cu portretele lui Francisc şi Carolina Augusta. Jos: basorelief cu intrarea în Cluj a alaiului imperial prin Poarta Străzii de Mijloc.

– Latura de sud: basorelief cu stema oraşului Cluj (cu 3 turnuri) în secolul al XIX-lea.

– Latura de vest: basorelief cu vizita perechii imperiale la Spitalul Orăşenesc din Cluj (Piaţa Muzeului nr.6, clădire demolată în anul 1914). Carolina Augusta dă bani unei cerşetoare la intrarea în spital.

– Latura de nord: inscripţia latină din fontă (evocă vizita perechii imperiale la Cluj).

– În patru colţuri 4 statui de vultur din calcar, ţinând în cioc câte o cunună de lauri din fier forjat.