In situatia in care tot mai multe instante, printre care si cele clujene, cer revocarea conducerii CSM si refacerea alegerilor, Daniel Morar a trimis o circulara in teritoriu prin care le cere sefilor de parchete sa se prezinte la Bucuresti pentru a da o contra-lovitura actiunilor derulate de judecatori. In ultima perioada de timp, CSM-ul s-a politizat, lucru care ii nemultumeste din ce in ce mai mult pe magistrati, care simt presiunile care survin din aceasta stare.

Daniel Morar, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, s-a intalnit vineri la sediul Parchetului General cu şefii parchetelor din teritoriu, intalnirea fiind una de lucru. Potrivit unor surse judiciare, la aceasta intalnire participa toţi membrii Secţiei pentru procurori din CSM, inclusiv noul preşedinte al Consiliului, Oana Schmidt-Haineala. Şedinţa a fost programata in contextul conflictului aparut la Consiliul Superior al Magistraturii, unde o parte din judecatori sunt nemulţumiţi de alegerea unui procuror, in persoana Oanei Schmidt-Haineala, ca preşedinte al CSM. Recent, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a organizat o consultare a procurorilor din toata ţara in legatura cu alegerea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii, iar din 1.982 de respondenţi, 92% susţin alegerea unui procuror ca preşedinte al CSM. Potrivit Parchetului General, "in urma acestui demers, 92% din cei 1.982 procurori consultaţi şi-au insuşit urmatoarea declaraţie: luarile de poziţii publice din partea unor asociaţii profesionale ale magistraţilor şi a unor persoane publice ce pun in discuţie statutul procurorului in Romania şi apartenenţa la corpul magistraţilor ca urmare a rezultatului alegerilor noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4.01.2013 sunt de natura sa provoace ingrijorarea membrilor acestei profesii''. ''Statutul procurorului in Romania este clar definit in Constituţie şi in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor şi procurorilor. Rolul acestuia in activitatea judiciara, calitatea sa de magistrat, principiile in baza carora işi desfaşoara activitatea şi pe baza carora se organizeaza cariera sa sunt in mod explicit reglementate de cadrul normativ in vigoare şi conforme standardelor internaţionale. Alegerea unui procuror in funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este in concordanţa cu dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr.317/2004, avand in vedere ca membrii Consiliului au acelaşi statut şi aceeaşi vocaţie, iar Consiliul este forul comun avand ca scop apararea independenţei justiţiei", susţinea Parchetul General.  Procurorii sunt de parere ca alegerea preşedintelui CSM este rezultatul votului majoritaţii membrilor Consiliului, in condiţiile legii.

Cum a ajuns Morar in CSM

Daniel Morar, a devenit membru in cadrul CSM printr-o hotarare a consiliului care frizeaza legea. “In şedinţa de astazi, 23 octombrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat – cu majoritate de voturi –  ca prim – adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate participa la şedinţele Secţiei pentru procurori şi ale Plenului CSM, in caz de vacanţa a funcţiei de procuror general. Potrivit art. 7 alin (3) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 529/C/2007, „in perioada absenţei procurorului general sau a imposibilitaţii exercitarii funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general il inlocuieşte de drept in exercitarea  atribuţiilor ce ii revin in aceasta calitate, iar in cazul absenţei acestuia sau al imposibilitaţii exercitarii funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul  procurorului general.” Avand in vedere faptul ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, in considerarea calitaţii pe care o deţine şi in scopul asigurarii reprezentarii la nivelul Consiliului, prin conducator, ca reprezentant al autoritaţii judecatoreşti a Ministerului Public, Plenul CSM a apreciat ca prim-adjunctul procurorului general poate participa la şedinţele Secţiei pentru procurori şi ale Plenului Consiliului, avand aceleaşi atribuţii, competenţe şi interdicţii de a participa sau de a vota – art. 28, alin (2) din Legea nr. 317/2004 – pe care le are procurorul general”, arata hotararea consiliului.

Cine este Morar?
Prin Decretul nr. 849 din 11 august 2005, Daniel Morar a fost numit, incepand cu data de 12 august 2005, in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Functia sa este asimilata functiei de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Intre 1992 si 1994, fostul sef al DNA, Daniel Morar a fost ca procuror la Procuratura Locala Cluj-Napoca. In perioada 1 ianuarie 1999 – 25 iulie 2002, Daniel Morar a indeplinit functia de Procuror sef la Sectia de urmarire penala a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj, incheindu-si mandatul prin demisie. In aceasta perioada, a fost delegat la Sectia anticoruptie, urmarire penala si criminalistica din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, pentru finalizarea anchetei in dosarul Gabriel Bivolaru (fost deputat acuzat de fraudarea BRD, 1-10 martie 1999) si in dosarul Viorel Burzo (fostul sef al Sectiei Penale de la Curtea de Apel Cluj, acuzat de trafic de influenta, 5 ianuarie – 5 martie 2001).

Rocada invizibila intre procurori
La sfarsitul saptamanii trecute, Morar a declarat ca nu a vorbit niciodata despre o rocada cu Laura Codruţa Kovesi la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Ministerului Public, subliniind ca nu şi-a dorit sa conduca Parchetul General. 'Nu am vorbit niciodata despre o rocada Kovesi – Morar', a spus Daniel Morar, intr-o emisiune la Digi 24, el aratand ca acest subiect a fost discutat in spaţiul public, fara ca el sa faca referiri la aceasta mutare.  In opinia sa, plecarea Laurei Codruţa Kovesi la Bruxelles, ca Inalt reprezentant pe probleme privind reforma justiţiei la Misiunea Romaniei, este 'cat se poate de onorabil'.  Daniel Morar a susţinut ca, in 2008, şi el a avut o ocazie asemanatoare, insa a preferat sa ramana in ţara, pentru a-şi continua activitatea la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 'S-a creat un post, in 2008, la Ambasada Romaniei la Bruxelles. (…) Am preferat sa nu plec', a spus Daniel Morar. In plus, el a precizat ca nu şi-a dorit şefia Parchetului General, iar delegarea sa in funcţia de prim-adjunct al procurorului general va inceta in data de 2 aprilie.

Stefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.