Primăria Comunei Beliș a câștigat procesul cu Prefectura Cluj pentru a obține dreptul de a organiza un referendum prin care locuitorii să decidă dacă teritoriul comunei să mai facă parte din Parcul Natural Apuseni. Viorel Matiș, primarul localității spune că a apelat la acest artificiu legislativ pentru că regulile impuse de legislația parcurilor naturale încurcă planurile de dezvoltare ale comunei. Însă, comuna nu are niciun plan concret de dezvoltare, nici măcar site-ul primăriei nefiind funcțional.
Comuna clujeană Beliș face parte din categoria zonelor montane defavorizate. De asemenea, ea este inclusă în cadrul Parcului Natural Apuseni.
Primarul Viorel Matiș vrea să organizeze un referendum local prin care speră ca locuitorii chemați la vot să decidă dacă teritoriul comunei să fie exclus sau nu din arealul Parcului Natural. În opinia lui, faptul că localitatea pe care o conduce face parte din acest areal, care presupune o protecție sporită a pădurilor, încurcă dezvoltarea comunei. Trebuie menționat că primarul Matiș, este unul dintre edilii condamnați pentru corupție, dar care și-a păstrat funcția din cauză că oamenii l-au ales tot pe el să îi conducă.
Am încercat să îl contactăm pe edilul din Beliș pentru a spune care sunt proiectele îngreunate de faptul că teritoriul administrativ este inclus în cadrul unui parc natural, însă nu a răspuns apelurilor telefonice. Nu am reușit să aflăm altfel pentru că Primăria Beliș nu are nici măcar un site web, așa cum prevede legea administrației. Însă, potrivit unor interviuri date de Matiș în alte ziare și a unor pliante de promovare a comunei, proiectele din Beliș vizează lucrări la rețeaua de drumuri, modernizarea școlilor, a dispensarului, a rețelei de apă și canalizare, care nu au nimic de-a face cu restricțiile impuse de regimul parcului natural prin care se protejează pădurea.
Însă, există un tip de dezvoltare vizat de oficialii din Beliș, dar care intră în contradicție cu regimul impus de un parc natural: construirea caselor de vacanță. Potrivit unui interviu dat de primarul Viorel Matiș pe raza comunei există peste 500 de case de vacanță. Și, bineînțeles, în bula imobiliară a Clujului, cererile pentru casele de vacanță în zona respectivă sunt din ce în ce mai multe. Însă, în multe locații, pentru a construi o casă de vacanță trebuie eliberat terenul de copaci, iar acest lucru nu este posibil, potrivit regulilor impuse de legislația parcurilor naturale.
Așa că, primarul face referendum!
Undă verde pentru referendum
Anul trecut, consiliul local din Beliș a aprobat două hotărâri de consiliu prin care se dispune organizarea referendumului. Prefectura Cluj a atacat în instanță hotărârile pentru a le anula
Potrivit cererii de chemare în judecată formulată de Prefectura Cluj, ”trebuie avută în vedere și finalitatea, scopul ce urmează a fi atins de autoritățile publice locale prin realizarea referendumului, respectiv adoptarea unei hotărâri în problema locală de importanță deosebită ce a făcut obiectul consultării cetățenilor. Or, din terminologia utilizată de legiuitor rezultă caracterul obligatoriu al rezultatul referendumului, în sensul că odată desfășurat în mod valid rezultatul decis prin majoritatea voturilor devine obligatoriu pentru autoritățile administrației publice locale, chiar în lipsa unor sancțiuni în caz de neconformare.
Prin urmare, deși stabilirea problemelor ce pot fi supuse referendumului este atributul exclusiv al autorităților publice locale, totuși acestea nu pot acționa în afara limitelor materiale determinate de competența autorităților publice locale, astfel că pot face obiectul unui referendum doar acele probleme care țin de competența autorităților publice locale”.
În replică, avocații primăriei Beliș au cerut respingerea ca neîntemeiată a acțiunii făcute de Prefectura Cluj.
”Referendumul prin care urmează a fi consultați locuitorii comunei Beliș nu are un efect direct în ceea ce privește subiectul acestuia, anume că excluderea UAT Beliș din arealul și limitele Parcului Natural Apuseni nu va avea loc direct ca urmare a unui rezultat pozitiv în urma acestui referendum, a apreciat că realizarea acestui demers consultativ este unul legal și, mai mult, respectă exigențele Codului administrativ și a principiilor democratice inerente statului de drept”, se arată în documentele dosarului.
Judecătoarea LUCA Ana Maria de la Tribunalul Cluj a considerat că trebuie să respingă demersul Prefecturii Cluj și, astfel, să dea undă verde administrației din Beliș să organizeze referendumul.
”Prin demersul său juridic, reclamanta nu a invocat încălcarea unor dispoziţii legale de natură să atragă nulitatea celor două hotărâri atacate. Faptul că Guvernul României are competenţe în modificarea limitelor Parcului Natural Apuseni nu este de natură să excludă dreptul Consiliului Local Beliș de a stabili că această problemă prezintă interes deosebit pentru unitatea administrativ teritorială şi, totodată, dreptul de a consulta locuitorii comunei în această privinţă, în condiţiile în care Comuna Beliș face parte din acest parc. Prin hotărârea de organizarea a referendumului, Consiliul Local Beliș nu a decis modificarea limitelor Parcului Natural Apuseni, astfel încât nu se poate susţine că aceasta a acţionat prin depăşirea limitelor competenţelor şi atribuţiilor stabilite de lege”, arată magistratul în motivarea hotărârii.
Judecătoarea mai consideră că referendumul ”relevă autorităților publice voința populară faţă de problema cu privire la care cetăţenii au fost consultaţi, indicând direcția care se dorește a fi urmată în această privință. Finalitatea unui astfel de demers poate determina inclusiv adoptarea unor acte cu caracter legislativ, în măsura în care aceasta este modalitatea prin care autoritățile decid să pună în practică rezultatul consultării populare sau poate determina o conduită de abținere de a reglementa în sens contrar voinței exprimate de votanți, aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. #/27.06.2019”.
Gândacul care taie păduri la ras
Activistul clujean Adrian Dohotaru spune că primarul din Beliș vrea să organizeze un referendul pentru a scoate comuna de sub jurisdicția Pacului Natural Apuseni din rațiuni imobiliare. Pe lista primăriei sunt înscrise multe nume care contează în așteptarea unor autorizații de construcții pentru diferite proiecte. Însă emiterea autorizațiilor nu poate avea loc atât timp cât zona este protejată de lege.
”Primaria dorește prin referendum sa iasă din Parcul Natural Apuseni. Ideea de a scoate comuna din Parcul Natural Apuseni contravine cu politicile Uniunii Europene de a mări de la 23 la sută la 30 la sută suprafețele protejate din România si la zece la sută suprafață strictă. Referendumul nu are nicio bază legală, e folosit strict ca presiune politică. Amintesc că avem inițiată, cu Asociația SOS, și o petiție cu aproape zece mii de semnatari care cere stoparea poluării lacurilor la Tarnița si Beliș-Fântânele. La lac s-ar concentra proprietățile dorite de primar care ar polua și mai tare apa, iar la petiția noastră doar parțial, deși necesar, s-au rezolvat problemele prin interzicerea bărcilor motorizate”, a declarat Adrian Dohotaru.
Potrivit primarului Viorel Matiș, în ultimii ani o suprafață extinsă de pădure de brad și molid s-a uscat din cauza unei insecte cunoscută popular sub numele de ipide-gândaci de scoarţă sau gândaci tipografi, managementul parcului natural fiind defectuos în această direcție, acuză autoritățile locale.
Au chelit pădurile din Beliș și au scăpat de dosarul penal
În vara anului trecut, fostul șef al Ocolului Silvic Beliș, Goga Ilie Nicolae, și o pleiadă de pădurari din subordinea lui au fost achitați de acuzațiile de fals în acte, abuz în serviciu și tăieri ilegale de lemn. În cadrul dosarului s-au schimbat trei judecători, iar ultimul dintre ei, după ce a amânat timp de aproape un an emiterea unui verdict, i-a achitat pe hoții de lemne pe motiv de… prescripție a faptelor. În 2017, Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj i-a trimis în judecată pe Goga Ilie Nicolae și pe pădurarii Călin Roșu Vasile, Trif Ispas, Badiu Gavrilă, Matiș Violin, Neag Teodor și Morar Florin peste 100 de cazuri de nereguli în domeniul silvic. Clujenii falsificau borderouri de achiziție, procese verbale de contravenție, avize de însoțire a mărfii pentru lemnul tăiat ilegal din pădurile din Munții Apuseni care ajungea să fie vândut la Schweighofer. După ce au fost achitați, oamenii s-au întors la locurile de muncă din cadrul Romsilva.
