Sorin Ovidiu Vîntu îi consideră pe judecători indezirabili şi încearcă să scape de ei, iar în unele cazuri îi şi reuşeşte, arată judecătorul Mitu Stegaru în finalul motivării deciziei prin care l-a arestat preventiv pe omul de afaceri, respingând astfel cererea de recuzare a avocaţilor acestuia.

Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii vineri motivarea deciziei prin care, în urmă cu trei zile, a emis mandate de arestare pe numele lui Sorin Ovidiu Vântu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi a altor şapte persoane, toate acuzate de falimentarea controlată a companiei Petromservice.

"În sfârşit în ceea ce priveşte cererea de recuzare formulată de către inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, în nota obişnuită de altfel inculpatul, în cauzele pe care le are pe rolul instanţelor, prin apărătorii aleşi, încearcă să scape de judecători pe care îi consideră «indezirabili» şi din nefericire uneori şi reuşeşte (cazul judecătoarei Camelia Bogdan, schimbată de o altă judecătoare a Tribunalului, Elena Burlan, care a admis cererea de recuzarea a omului de afaceri Vîntu, în dosarul favorizării lui Nicolae Popa – n.r.) instanţa o apreciază ca inadmisibilă, fiind respinsă ca atare, considerentele avute in vedere fiind următoarele: într-o constructie logico – juridică «demnă de o cauza mai bună sau de maieutică lui Socrate» apărătorul a invederat faptul că în cauză sunt incidente prevederile articolului 47 alineatul 2 Cod procedură penală în sensul că, judecătorul învestit cu soluţionarea prezentei cauze, şi-ar fi exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată într-o cauză, arătând în acest sens că acesta prin încheierea din 29 aprilie, în opinie majoritară, a decis arestarea clientului său într-o altă cauză, reţinând ca temei articolul 148 litera d Cpp, în sensul că «inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune» astfel că în prezenta cauză a devenit incompatibil", se arată în documentul citat.

Instanţa, mai notează judecătorul Stegaru în motivare, "apreciază însă că în cauza sunt incidente prev art. 51 alin. 3 C.p.p., în sensul că motivul invocat de către apărător nu se circumscrie nici pe departe prev. art. 47 alin. 2 C.p.p., astfel că nu se impune trimiterea cauzei la un alt complet, care să se pronunţe, asupra temeiniciei motivului invocat. Astfel cu minimum de imaginaţie al oricărui apărător care se respectă" nu există motiv de recuzare care nu poate fi «agăţat» de vreunul din cazurile de incompatibilitate, prevăzute de lege, situaţie în care, prev art. 51 alin. 3 C.p.p. cu uşurinţă sunt golite de conţinut (pe o astfel de construcţie logico-juridică formulată de către o parte din proces ar trebui înaintată spre soluţionare unui alt complet şi o cerere de recuzare, formulată pe un motiv că « într-o viaţă anterioară judecătorul a fost suveran, iar inculpatul vasal, între aceştia existând însă relaţii de duşmănie, invocându-se in acest sens prev. art. 48 alin. 1 lit. d C.p.p.»), în consecinţă este lesne de observat că textul de lege prev. de art. 47 alin. 2 C.p.p. se referă la o antepronunţare cu privire la soluţia din cauza prezentă şi nicidecum din alte cauze care nu au absolut nimic în comun, cererea de recuzare fiind deci inadmisibilă, simpla enunţare a prev. art. 47 alin. 2 C.p.p. nefiind suficientă fără un minimum de «pipăire» a motivului de recuzare invocat chiar de către judecătorul recuzat", mai scrie judecătorul Stegaru.

Lăsarea în libertate i-ar permite lui Vîntu devalizarea Petromservice după demararea insolvenţei

Tribunalul Bucureşti arată în motivarea deciziei de arestare a zece persoane în dosarul Petromservice, printre care Liviu Luca ţi Sorin Ovidiu Vîntu, că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile puse pe seama tuturor inculpaţilor este închisoarea mai mare de 4 ani, iar cercetarea în stare de liberatate a inculpaţilor reprezintţă pericol social concret pentru ordinea publică, pericol derivat din rezonanţa acestor fapte şi sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii, de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită.

Cercetarea acestor persoane în stare de libertate ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni, având în vedere notorietatea inculpaţilor şi a faptelor de care aceştia sunt acuzaţi, valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea Petromservice în stare de insolvenţă, iar potrivit tabelului definitiv al creanţelor doar datoriile bugetare sunt de aproximativ 100 de milioane de euro, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic actual şi modul acut în care categorii largi de populaţie resimt lipsa resurselor bugetare, numărul foarte mare al persoanelor afectate prin faptele inculpaţilor, aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din companie şi 7.000 de acţionari persoane fizice, profitând de faptul că aceştia sunt în cea mai mare parte persoane cu o condiţie materială modestă şi surse limitate de informaţii, care nu îşi puteau exercita drepturile în deplină cunoştinţă de cauză, contribuie la gravitatea faptelor şi denotă o lipsă de scrupule a inculpaţilor de natură sa justifice luarea unei măsuri preventive.

"În ceea ce priveste incidenţa prev. art. 148 alin. 1 lit. b C.p.p. fata de inculpaţii Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Şurcan se arată că cercetarea acestora în libertate le-ar permite acestora schimbarea directorilor şi a acţionarilor nominali ori închiderea conturilor bancare, ceea ce ar îngreuna obţinerea informaţiilor cu privire la beneficiarii reali, din probele cauzei rezultând că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate, din relaţiile comunicate de autorităţile cipriote rezultă că în cursul anului 2010, după ce împotriva inculpaţilor au fost luate măsuri procesuale în alte dosare penale, acţionarii şi directorii nominali a 14 dintre companiile offshore implicate în săvârşirea faptelor au fost schimbaţi, iar sumele aflate în conturi au fost transferate, acte de natură să îngreuneze aflarea adevărului", scrie judecătorul în motivarea deciziei de arestare.

Judecătorul mai arată, referitor la faptele comise de Sorin Ovidiu Vîntu, Gheorghe Şupeală, Octavian Ţurcan şi Zizi Anagnostopol că lăsarea acestora in libertate le-ar permite să îşi continue activitatea infracţională şi să devalizeze patrimoniul părţii vătămate chiar după demararea procedurii de insolvenţă, aceştia fiind în poziţia de a influenţa în continuare deciziile referitoare la valorificarea activelor, având în vedere că inculpaţii Gheorghe Şupeal şi Zizi Anagnostopol şi-au păstrat poziţiile deţinute în cadrul Petromservice SA, deşi au fost trimişi în judecată în alte două dosare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare din patrimoniul societăţii.

În acest sens instanţa trebuie să aibă în vedere că, potrivit planului de reorganizare, creanţele bugetare sunt planificate a fi achitate în semestrele V şi VI de efectuare a plăţilor, cu sume obţinute din valorificarea participaţiilor deţinute de Petromservice la companiile din Cirpu şi Republica Moldova. Deşi bugetul de stat este principalul creditor al societăţii, în primele patru semestre ale planului se efectuează plăţi exclusiv către alţi creditori, ceea ce permite ca activele importante să fie valorificate, iar sumele să fie direcţionate de inculpaţi către persoane apropiate acestora, deţinători de creanţe fictive sau supraevaluate, iar în semestrul V să se constate că nu pot fi acoperite creanţele bugetare întrucât valoarea de piaţă a acţiunilor emise de companiile străine este mult inferioară celei la care au fost evaluate.

"Exemplificativ s-a arătat că, în cauză există indicii că pe parcursul procedurii de insolvenţă inculpaţii au determinat calificarea unei creanţe de 30 de milioane lei în urma cedării unui brevet de invenţie privind exploatarea calcarelor brucitice drept creanţă fără de care nu se poate desfăşura activitatea societăţii, deşi aceasta nu realizează activităţi de exploatare minieră, ceea ce a avut drept consecinţă plata cu prioritate a sumei menţionate, care a ajuns ulterior în patrimoniile unor persoane şi ale unor societăţi controlate de inculpatul Vîntu în cursul lunii septembrie 2011", mai arată judecătorul Mitu Stegaru.

Curtea de Apel Bucureşti a primit, joi, dosarul în care Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare pentru Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Şupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu, pentru 24 de ore, acuzaţiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare a banilor.

Recursurile formulate de aceştia vor fi judecate luni.

Pe de altă parte, infracţiunile de delapidare în formă calificată şi de spălare de bani, prin natura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, mai arătau procurorii în propunerea de arestare preventivă a celor zece acuzaţi.

În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.

"Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare. Din probele cauzei rezultă că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate", se mai arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă a persoanelor reţinute în dosarul Petrom Service.

Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că falimentarea controlată a Petrom Service a dus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 de euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor, care, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, datorită activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor.

Probatoriul administrat a arătat că falimentarea controlată a Petrom Service a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile – aproximativ 46 de terenuri intravilane şi extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, alte spaţii comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare – pentru recuperarea prejudiciului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.