Muzeul de Speologie stă de doi ani cu lacătul de uşă

Gazeta de Cluj continuă seria dedicată muzeelor clujene aflate în criză de spaţiu din cauza retrocedărilor sau a lipsei de interes a autorităţilor. De data aceasta, vă prezentăm Muzeul de Speologie, care stă închis de doi ani, după ce Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor a primit în instanţă clădirea în care mai activa şi Casa Municipală de Cultură.

Clădirea în care a avut sediul Casa Municipală de Cultură a rămas definitiv Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM), potrivit unei sentinţe judecătoreşti. Schimbarea proprietarului imobilulului din Piaţa Unirii nr. 24 ridică mai multe probleme pentru comunitatea clujeană, una din cele mai important fiind accesul la Muzeul de Speologie. Acesta a fost închis de mai bine de doi ani, şi chiar dacă ar exista intenţia ca vizitarea să fie reluată, nu există nicio cale de acces.

Speologie cu porţile închise

Intrarea la Muzeul de Speologie se realiza prin clădirea de la nr. 24, care a fost retrocedată APM, prin sentinţă irevocabilă. Asociaţia, însă, a blocat accesul, pe motiv că imobilul este într-o stare avansată de degradare, punând în pericol pe cei care trec pe aici, din cauza pietrelor care cad de pe clădire. Potrivit reprezentanţilor APM, în mod normal vizitarea ar fi trebuit să se facă pe la nr. 25, unde este şi intrarea în imobilul care adăposteşte muzeul. Aceasta ar fi fost însă şi ea blocată de un vecin. Vecinul oferă acelaşi răspuns în legătură cu blocarea intrării: clădirea se dărâmă în curând pe oameni şi reprezintă un pericol pentru turişti.

Muzeul este în administrarea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, dar imobilul de la nr. 25 a fost retrocedat în natură, în urma unei decizii a instanţei, RADEF-ului. Muzeul ar putea să-şi continue nestânjenit activitatea o vreme, deoarece legea spune că Primăria, în calitate de chiriaş, poate plăti proprietarului o chirie stabilită prin lege, timp de cinci ani, iar după acest termen, Consiliul Local din Cluj-Napoca poate decide dacă va continua ocuparea imobilului prin plata unei chirii sau îşi va arăta intenţia să cumpere de la RADEF.

Muzeul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca prezintă exponate care evidenţiază valoarea ştiinţifică a peşterilor şi activitatea speologilor clujeni. De asemenea, expoziţia sa, unică în România, prezintă viaţa şi activitatea lui Emil Racoviţă, fondatorul primului institut de speologie din lume, la Cluj-Napoca.

Meseriaşii, urmaşii calfelor

Pe baza sentinţei 2283/2004 a Judecătoriei Cluj-Napoca, întărită în mod irevocabil de către instanţele superioare, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) a primit dreptul de a solicita, conform unui inventar, toate bunurile mobile şi imobile deţinute, înainte de cel de-al doilea război mondial, de Reuniunea Sodalilor (Calfelor) Români din Cluj, o organizaţie înfiinţată în 1875 a cărei continuatoare susţine că este, chiar dacă există doar din ianuarie 1990. Ulterior, a preluat acele imobile, cu acordul primăriei, chiar dacă interesele legate de acestea erau mult mai complexe. În iunie 2011, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor a câştigat irevocabil, la Curtea de Apel, clădirea din Piaţa Unirii, numărul 24. Casa Municipală de s-a mutat la Casa de Cultură a Studenţilor, temporar, şi stă acolo de ceva vreme, deşi primăria a promis că va căuta o soluţie în acest sens.

Amintim că Gazeta de Cluj a scris despre un alt imobil pentru care APM şi Primăria Cluj-Napoca s-au prezentat în faţa instanţei, de data acesta de aceeaşi parte a baricadei. APM a primit, tot de la Primărie, în baza aceleiaşi sentinţe, imobilul şi terenul de pe str. Mihai Eminescu nr.4, unde se află acum sediul Banc Post din Cluj-Napoca. Acolo, însă, există un coproprietar, pentru aproape jumătate din acest teren, care nu are nicio vină că Primăria, fără a fi singurul proprietar, a dăruit întreaga parcelă celor de la APM.

Singura colecţie de „ştiinţa peşterii”

Muzeul de Speologie „Emil Racoviţă” a fost înfiinţat în anul 1998 şi este singurul muzeu din România dedicat ştiinţei peşterii şi savantului Emil Racoviţă – fondatorul biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume, la Cluj, în anul 1920. Rezultatele programului biospeologic – iniţiat de savantul Emil Racoviţă – au fost excepţionale: 1200 de peşteri explorate în Europa şi Africa, o colecţie numărând 50.000 de exemplare ale faunei cavernicole, 66 de studii ştiinţifice însumând aproximativ 6000 de pagini. Apogeul carierei sale ştiinţifice a fost reprezentat de elaborarea unei teorii originale privind evoluţia.

Muzeul include „Colecţia Emil Racoviţă”, cu numeroase exponate deosebite, precum: un caiet de notiţe din perioada în care Racoviţă era student la Universitatea Sorbona din Paris (1886-1891), microscopul „Zeiss” şi aparatul „Lihnof” de care s-a folosit în expediţia antarctică „Belgica” (1897-1899), diapozitivele şi proiectorul pe care le-a utilizat în susţinerea cursului de biologie generală de la Facultatea de ştiinţe din Cluj, desene originale cu care şi-a ilustrat lucrările ştiinţifice, obiecte personale, de birou. Imobilul în care funcţiona muzeul este fosta închisoare a oraşului medieval Cluj (secolele XIV-XIX), monument istoric de interes naţional, datând din anul 1376.

Închisoare cu de toate

Imobilul în care funcţiona Muzeul de Speologie a adăpostit veche închisoare medievală a Clujului. Astfel, aici a existat inclusiv o cameră de tortură, din care au rămas exponate puse în valoare în muzeu. De exemplu, un coif cu zăbrele, care se punea pe capul victimei încins. Potrivit istoricilor, acesta ar fi folosit pentru torturarea eroului Gheorghe Doja, conducătorul Răscoalei din 1514. În acelaşi loc ar fi fost închis şi torturat şi Baba Novac, căpitanul lui Mihai Viteazu.

Alte chinuri prin care treceau deţinuţii închisorii medievale clujene par de neconceput astăzi. Iarna, temnicerii lăsau să curgă apa pe deţinuţii prinşi cu lanţuri şi belciuge de fier de pereţii de piatră şi deschideau larg ferestrele când era gerul mai cumplit, în aşa fel încât frigul să îi chinuiască cât mai tare pe cei astfel torturaţi.

Racoviţă, celebrat la TIFF

În cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), la Romanian Days, invitat special a fost Emil Racoviţă. „The Explorer”, documentar realizat de Titus Muntean şi Xantus Gabor, aduce în prim-plan viaţa şi cercetarea lui Emil Racoviţă. În documentar acţiunea se concentrează pe celebra expediţie Belgica din anul 1897-1899, prima care a iernat în Antartica, în prezenţa lui Roald Amundsen, Frederick Cook şi Adrien de Gerlache. În 5 iunie, după proiecţie, a avut loc o vizită la Muzeul de Speologie.