Gazeta de Cluj continuă seria despre muzeele clujene care sunt pe punctul de a rămâne fără sediu, din cauza retrocedărilor unora din cele mai frumoase şi vechi clădiri din centrul oraşului. De data aceasta vă prezentăm situaţia în care se află Muzeul de Istoria Farmaciei, cu sediul în Casa Hintz, retrocedată anul trecut moştenitorilor familiei.

Retrocedările făcute în mod haotic, fără ca statul să-şi asume responsabilitatea pentru imobilele de patrimoniu care au devenit de-a lungul timpului bunuri publice, adăpostind instituţii de cultură, ar putea face încă o victimă la Cluj-Napoca. După scandalul retrocedării Palatului Banffy, care adăposteşte Muzeul de Artă Cluj, şi Muzeul de Istoria Farmaciei, parte din Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) riscă sa fie mutat.

Ani de litigii în instanţele clujene
Instanţele au decis să retrocedeze moştenitorilor familiei Hintz, proprietarii dinainte de naţionalizare ai clădirii care a adăpostit prima farmacie din Cluj-Napoca, casa care în momentul de faţă găzduieşte colecţia Muzeului de Istoria Farmaciei. MNIT a avut mai multe procese cu moştenitorii, privind retrocedarea, evacuarea şi chiria. În momentul de faţa, pe rolul instanţelor clujene a mai rămas un singur proces, potrivit juristei MNIT Elena Răchită. Este vorba probabil despre cel prin care urmaşii familiei Hintz cer plata chiriei pe ultimii trei ani, însă nici un reprezentant al instituţiei nu a confirmat.

În prezent, situaţia juridica a casei a fost rezolvată astfel: moştenitorii au primit clădirea, mai puţin spaţiul deţinut de MNIT, potrivit unei dispoziţii a primarului din 2008, iar subsolul clădirii, în care a funcţionat laboratorul medieval al farmaciştilor, a fost înapoiat moştenitorilor printr-o decizie a Curţii de Apel Cluj. Accesul la subsol, însă, se poate face doar prin Muzeul Farmaciei, ceea ce ridică probleme pentru instituţie.
O soluţie ar fi cumpărarea întregii clădiri de către Ministerul Culturii, care a invitat deja în repetate rânduri moştenitorii la negocieri în legătură cu vânzarea acesteia. Moştenitorii cereau pe clădire două milioane de euro, dar nu a existat nicio ofertă pentru aceasta, în afara de cea a Ministerului Culturii. Amintim că Ministerul Culturii are drept de preemţiune în cazul vânzării imobilului şi trebuie anunţat în cazul în care urmaşii decid să-l scoată pe piaţă.

Avize speciale pentru orice modificare

 

Radu Crişan, directorul Muzeului de Istoria Farmaciei, a declarat pentru Gazeta de Cluj că moştenitorii au cerut în instanţă şi obiectele expuse în Muzeul Farmaciei, însă tot ce a rămas din vechea farmacie după naţionalizare şi transformarea în plăcintarie, utilitate cu care a funcţionat timp de câţiva ani, este un dulap încastrat în perete. Colecţia expusă în prezent are la bază obiectele adunate de profesorul Iuliu Orient şi îmbogăţită de-a lungul timpului cu alte donaţii de obiecte folosite în activitatea farmaceutică din Transilvania medievală. Clădirea este una cu probleme, au arătat atât Crişan, cât şi locatarii acesteia, iar cine o va cumpăra va avea mult de lucru şi va trebui să facă investiţii considerabile, dat fiind că este vorba de o clădire de secolul XVI, care are nevoie de avize speciale pentru orice mică modificare.

Hintz Gabor-Csaba, cel mai tânăr din cei 8 moştenitori cărora instanţele le-au recunoscut dreptul asupra imobilului din centrul Clujului a acordat anul trecut un interviu lui Andrei Aroneţ. Acesta a explicat că, dat fiind că niciunul din urmaşii farmacistului Hintz nu doreşte să se întoarcă în ţară, moştenitorii vor fie să dea casa în chirie, fie să o vândă. „Noi nu putem să reţinem casa pentru că costă numai bani şi din chirie nu se poate întreţine, vrem să vindem. Suntem opt care am moştenit, de acelaşi grad cu mine, dar noi vrem să vindem. Trebuie să ne înţelegeţi, noi luptăm de 12 ani să primim casa. Am pierdut primii şase ani pentru că aici locuia un prieten de-al lui Funar. După aceea şase ani cu muzeul, pentru că muzeul se spunea că nu este… legea 10 spune că tot ce este în mâna statului trebuie restituit. Mi s-a restituit casa, fără muzeu, pentru că nu statul e proprietarul, e ministerul. Am ajuns până la curtea supremă, pentru că şi ministerul este tot statul român şi am câştigat”, a declarat Hintz Gabor.

Lucrări ideale la o clădire de secolul XVI
Potrivit acestuia, până acum, urmaşii familiei au primit în instanţă toată clădirea, urmând să fie realizată şi punerea în posesie a camerelor ocupate de Muzeul Farmaciei. „Evacuarea muzeului nu este interesul nostru. Trebuie să ne înţelegeţi şi pe noi. A fost naţionalizat, restituit şi muzeul nu plăteşte nicio chirie. Am câştigat şi proces pentru chirie, deci muzeul trebuie să plătească chirie”, spunea moştenitorul.

Acesta a subliniat că, din câte ştie, toate procesele sunt încheiate şi câştigate. „Am primit email de la doamna Ciongradi că muzeul vrea să cumpere toata casa. Am o evaluare cunoscută şi la muzeu, care va fi o bază de negociere. E mai mare de 2 milioane de euro, e din 2008 şi a fost mai mare. Ministerul trebuie să ia legătura cu mine sau cu avocaţii care se ocupă de aceasta. Aştept ca primul pas să-l facă muzeul, să începem negocierile şi cât mai repede. Eu nu mai am răbdare. Lupt de 12 ani şi cred ca e destul”, a conchis Hintz Gabor Csaba.
Spaţiul de la stradă a fost închiriat unui restaurant spaniol, Don Mario. Gazeta de Cluj a fost sesizată anul trecut în legătură cu faptul că proprietarii restaurantului au dat găuri în peretele dinspre curtea interioara al Casei Hintz, casă monument istoric, care datează din secolul XVI. Comisia Monumentelor Istorice, prin persoana arhitectului Virgil Pop, a declarat că „nu s-a solicitat şi nu s-a eliberat vreun aviz pentru casa Hintz. Lucrările sunt ilegale”. 

Evacuaţi de retrocedări
Vecinii se plâng că activitatea restaurantului afectează clădirea. Atât vecinii, cât şi administraţia Muzeului Farmaciei, au declarat că a fost sesizată Comisia Monumentelor şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, dar nimeni nu a venit încă să vadă starea clădirii, astfel că este îndoielnic faptul ca aceasta ar fi emis autorizaţiile necesare.

Una din cele patru familii care locuiesc în casa Hintz a primit deja ordin de evacuare, iar celelalte trei, deşi sunt în proces cu proprietarii, se aşteaptă să părăsească imobilul în viitorul apropiat. Locatarii au fost timp de ani buni chiriaşi ai primăriei, dar în eventualitatea evacuării instituţia nu are soluţii pentru ei, lista de aşteptare pentru locuinţe sociale a administraţiei clujene fiind foarte lunga. Pe vremea când locuinţele erau proprietatea Primăriei Cluj-Napoca, chiriaşii au cerut dreptul de a le cumpăra şi de a face lucrări de consolidare. A fost aprobat chiar un proiect pentru reparaţia capitală a acoperişului, dar după ce a început procesul de retrocedare, acesta a fost abandonat.

 

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.