Mesajul prezidenţial adresat Parlamentului şi recentele modificări ale cadrului legal adoptate de organul legiuitor, precum şi interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unor norme în vigoare, toate în favoarea mamelor, arată cât de importantă este problema natalităţii.
Măsurile represiv-penale adoptate de Ceauşescu erau aberante, dar scăderea dramatică a populaţiei determinată nu numai de plecarea peste hotare a multor oameni tineri, din care o parte nu se vor mai întoarce vreodată, este catastrofală. În consecinţă, o populaţie în involuţie nu numai că nu va mai putea susţine bugetul asigurărilor sociale şi fonduri suficiente pentru sănătate, dar va pune în pericol însăşi identitatea naţională a locuitorilor de pe aceste meleaguri. Pe la sfârşitul secolului, probabil, românii vor fi minoritari în întreaga ţară, nu numai în Harghita şi Covasna.
O ţară care nu reuşeşte să-şi asigure, dacă nu creşterea, cel puţin menţinerea populaţiei, este supus unui proces de eroziune pe care nici un fel de fonduri europene nu vor reuşi să-l oprească. Generalul de Gaulle, în „Memoriile de război” spunea că una din cauzele prăbuşirii Franţei în războiul cu Germania, în vara anului 1940 a fost îmbătrânirea populaţiei – lipsa de tineret. După război, sora mai mare a promovat măsuri pentru stimularea naşterilor, cu rezultate bune, dar acum, ca în toată Europa Occidentală, situaţia este proastă. Noroc cu imigranţii din Africa şi cu mâna de lucru calificată din Estul Europei, fiindcă altminteri multe servicii s-ar opri din lipsă de muncă autohtonă. Mutându-ne în Germania, trebuie să acceptăm că prosperitatea acestei ţări s-a datorat şi masivului aflux de turci, care acum se găsesc la a treia generaţie, şi se pare că deja s-au acomodat acolo, chiar dacă acest proces nu este lin, dacă ne gândim la recentele proteste provocate de edificarea unor moschei.
Cu alte cuvinte, un sistem cantonat exclusiv pe considerente economice nu este suficient. Cum se spune în Cartea Cărţilor, omul nu trăieşte numai cu pâine… Familiile cele mai înstărite au cei mai puţini copii şi conduita acestora este o problemă nu numai pentru cei apropiaţi lor, dar şi pentru societate, în întregul ei. Exemplele, în acest sens, sunt nenumărate şi suficient mediatizate. Sunt mai reuşiţi, moral şi profesional, copiii din familiile mai modeste, care cresc într-un mediu mai decent, în care munca nu este desconsiderată.
Societatea civilă, atât de criticată de prietenul meu Tavi Hoandră, pune un accent exclusiv pe dreptul cuplurilor de a decide dacă şi când vor avea copii, dar nimeni de acolo nu pune în evidenţă aspectul moral al întemeierii de căsătorii durabile şi cu descendenţi. Ne preocupă mai mult reglementarea juridică a concubinajului şi căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex – care sunt o aberaţie – dar nimeni nu se preocupă de necesitatea promovării unor principii şi conduite normale, singurele care asigură cupluri durabile, ce nu se destramă la intervale nevorosimil de scurte. Pe de altă parte, dezmăţul avorturilor, unele ce se produc la tinere mai mici de 14 ani, în care România este „campioană”, pe lângă pericolele ce le aduc femeilor, este mult mai important decât nivelul alocaţiilor de stat pentru copii.
Biserica, sau mai bine zis slujitorii ei, ar putea avea un rol mai important prin discursul teologic pe această temă şi prin exemplul pe care preoţii ar trebui să-l dea în acest sens.
Sunt câteva reflecţii, dar tematica aceasta – ca să utilizez un limbaj comun – este mult mai complexă şi la viitorul naţiunii ar trebui să se gândească, nu numai pe termen scurt, toţi actorii politici şi formatorii de opinie.
16 octombrie 2008 Adrian Man
P.S. 1. Felicit România Literară la împlinirea a 40 de ani de la apariţie. A fost şi a rămas cea mai bună revistă literară din România. Când am fost cooperant în străinătate, era publicaţia care îmi lipsea cel mai mult.
2. Calde aprecieri pentru reportajul despre Volga, locurile şi oamenii de acolo, avându-l autor pe Liviu Iurea, de la TVR 1. Deci, se poate face cultură şi la un buletin de ştiri, difuzat, în mai multe secvenţe, la o oră de vârf.
