Negreni, târg de anticari din Evul Mediu şi până în prezent

Unul dintre cele mai mari târguri de anticari din Transilvania, târgul de la Negreni, a avut loc în prima săptămână din luna iulie. Deşi la târgul de vară sunt aşteptaţi doar 10.000 de turişti, obiectele sunt mai de seamă ca niciodată. Poveştile de la târg încep din Evul Mediu şi sunt care de care mai felurite.

Primarul din Negreni, Dorin Constantin Manea, a explicat cum târgul de anticari continuă tradiţia din Evul Mediu. “Cel mai probabil primul târg de anticari a avut loc în Negreni încă de pe vremea Evului Mediu. Atestarea documentară datează din 1824, însă noi estimăm că târgul este mult mai vechi”, a declarat pentru Gazeta de Cluj primarul Dorin Constantin Manea.

Ceasuri, tablouri, obiecte de anticariat şi vechituri din toate colţurile lumii sunt fascinaţia târgului de vară de la Negreni. Târgul de toamnă adună aproximativ 70.000 de oameni, iar ediţia de vară este un preview al acestei ediţii. În momentul de faţă Asociaţia Anticarilor din România a propus primarului din Negreni să organizeze încă un târg în fiecare primăvară, iar oficialităţile locale au susţinut că iau în considerare şi această variantă.

Terenul în care este organizată expoziţia a fost pregătit de către Primăria din Negreni cu mare atenţie pentru ca oamenii care vin toate colţurile lumii şi a ţării să îşi desfăşoare activitatea de comerţ într-un mod civilizat. 100 de comercianţi vor fi pe spaţiile Primăriei din Negreni şi 250 pe spaţiile de composesorate.  Costul de închiriere a unui spaţiu a fost  de 4-8 lei pentru un metru pătrat şi a fost votat de Consiliul Local din Negreni printr-o hotărâre de CL.
Primăria nu câştigă mulţi bani din Târgul de la Negreni, dar afluenţa de turişti, şi mai ales continuarea tradiţiei este mult mai importantă. Astfel, cei aproximativ 5.000 de lei câştigaţi de primărie sunt investiţi integral pentru următoarele ediţii, dar prestigiul comunei creşte de la o ediţie a târgului la alta.

„Atestarea documentară este din 1824, însă noi estimăm că este mult mai vechi târgul. Am făcut terasare, îmbunătăţirea reţelelor de curent, transportul reziduurilor. Când finanţele nu au mai permis ne-am oprit din lucrări”, a explicat primarul.

Cu ocazia târgului de la Negreni, trenurile opresc în halta din zonă pentru a facilita un acces mai uşor oamenilor în zona în care se desfăşoară comerţul cu produse de anticariat.

„Sunt lucruri inedite, unicate, zona de antichităţi fiind cea mai importantă a târgului. Sunt colecţionari împătimiţi care sunt interesaţi de tot felul de produse scumpe”, explică primarul atmosfera de la târg.

Comercianţii străini vin din toată Europa, din ţări precum Ungaria, Austria, Germania, Slovenia, iar turiştii străini îi acompaniază din toate aceste ţări. Localnicii din Negreni sunt entuziaşti în aşteptarea târgului pentru că mai câştigă un ban în plus din agroturism.

Negocierile de la Târgul de la Negreni se fac în 3-4 limbi. O altă fascinaţie a comerţului sunt meşterii populari, ceramica, produsele din lemn şi anticariat. Din toată România vin anticari care vând, cei mai mulţi fiind din Galaţi, Mureş, Moldova, Oltenia. În toamnă vin moldoveni cu căciuli, cojoace şi produse tradiţionale.

La un târg un străin a cumpărat o elice a unui elicopter cu 500 de euro, iar până a ieşit din târg a vândut-o cu 2.000 de euro ca în final s-a ajuns să coste la nivelul de zeci de mii de euro în Germania. La anticariat campioni la vânzarea obiectelor sunt orădenii.

5 hectare este spaţiul destinat Târgului de la Negreni.

Atracţiile Târgului de Antichităţi de la Negreni

Un american a cumpărat două vioare cu goarnă cu 1.500 de euro fiecare.

Tablourile ajung până la 7.000 de euro, în special cu şcoala băimăreană.

Sobele din fontă ajung la 7.000 euro.

Colecţii de statutete, porţelan.

Cifră: 350 de comericanţi au participat la Târgul de Vara de la Negreni

Tiberiu Hrihorciuc