Marile proiecte „demarate” în campania electorală pentru a obţine capital politic
Emil Boc se laudă că a inaugurat începerea lucrărilor pentru mult-aşteptata centruă metropolitană şi pentru construcţia metroului. După ce au fost întârziate sau au bătut pasul pe loc ani de zile, domnul Boc anunţă cu surle şi trâmbiţe inaugurarea lor. Ambele proiecte au prins contur fix în campania electorlă, cel mai potrivit şi fierbinte moment în care edilul are nevoie de capital politic şi de imagine. Aceasta nu este, însă, prima oară când Boc capitalizează proiecte şi promisiuni pe care nu le respectă ulterior sau le materializează cu întârziere. Drept dovadă stă pariul proiectelor pe care l-a pierdut în anul 2014 – nici 10 ani mai târziu proiectele pe care le propunea atunci nu au fost realizate.
Ziua de 5 iunie 2024 va rămâne în istorie pentru Cluj-Napoca. Cu doar patru zile înainte de alegerile locale din acest an au început lucrările la magistrala 1, în cartierul Terra din Floreşti, în zona străzii Seşul se Sus. O zi istorică, într-adevăr, care va rămâne în memoria clujenilor ca ziua în care lucrările pentru metrou au început cu o autorizaţie emisă ilegal, fără o aprobare anterioară a Planului Urbanistic Zonal.
Însă, Consilul Judeţean a emis autorizaţia în regim de urgenţă. Conform legii, regimul de urgenţă se impune doar în cazul unor calamităţi naturale, dezastre sau în cazul monumentelor. Mai mult, conform PUZ-ului pentru metrou nu sunt îndeplinite cele patru etape obligatorii pentru obţinerea autorizaţiei. În metodologia din 30 septembrie 2010, emisă de Ministerul Transporturilor, paşii care trebuie urmaţi sunt următorii: etapa pregătitoare – anunțarea intenției de elaborare; etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare; etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare; elaborarea propunerii finale, care include toate observațiile avizatorilor și care se supune procedurii de transparență decizională. Acest raport ar trebui pus la dispoziţia consilierilor locali care, ulterior, au dreptul de a propune modificarea sau completarea documentaţiei de urbanism. În acest caz, raportul nu a fost prezentat public, cum prevede legea.
După mulţi ani de lucrat la studiul de fezabilitate al centruii metropolitane şi cu o licitaţie anulată de două ori, în data de 24 mai, Emil Boc anunţa triumfător inaugurarea lucrărilor. Însă, conform Autorizației de Construire, avizul este emis doar pentru relocări de utilități. A inaugurat, deci, mutarea a 370 de metri de țevi și cabluri pentru viitoarea centură a Clujului.
Horațiu Cosma, candidat USR pentru Consiliul Local Zalău, fost secretar general în Ministerul Transporturilor îl acuza atunci pe edilul Boc că face o inaugurare politică:
„Săptămâna și panglica. A venit rândul centurii Cluj. Aia preluată de Boc în 2017, cu licitație anulată de 2 ori, după un studiu de fezabilitate ce a durat 5 ani. Dar ce credeți că inaugurează Boc pe centura Cluj? Debutul lucrărilor la centură? Evident că nu, că doar nu există nici măcar constructor. Startul șantierului la vreun drum de legătură spre centura inexistentă? Nu. Emil Boc taie panglica pentru mutarea a 370 de metri de țevi și cabluri în Florești. Adică 1% din proiectul de lărgire la 6 benzi a drumului Cluj – Florești, care trebuia să intre în șantier luna trecută, dar cu exproprieri întârziate de același primar. Care, la rândul lui, e 1% din proiectul centurii Cluj”.
În 2014 a peirdut pariul promisiunilor din campanie, promisuni pe care nu le-a îndeplinit nici zece ani mai târziu, în 2024
În 2014, politicienii liberali din Consilul Local au făcut un pariu public cu primarul Boc, în cadul unei conferinţe de presă. Pe atunci, erau în opoziţie. Ironia sorţii a făcut ca, ulteriror, aceştia să devină colegii lui de partid. Pariul avea 13 puncte care vizau promisinile lui Boc, multe dintre ele neîndeplinite nici până în ziua de azi, zece ani mai târziu.
„Emil Boc nu va reuşi să implementeze niciun studiu de trafic şi niciun proiect pentru fluidizarea traficului din zona centrală”: în 2014, Radu Moisin – la acea vreme consiler local în Consilul Municipiului Cluj-Napoca – declara pentru Actual de Cluj că există prevederi PUG pentru lărgirea unor străzi din zona centrală. În 2024, după ce strada Universităţii a fost un şantier continuu timp de 2 ani, creând un disconfort atât cetăţenilor, cât şi operatorilor econimici din zona, Boc a făcut un live de inaugurare a străzii pe Facebook în care îi intreba pe clujeni dacă strada, proaspăt reabilitată, ar trebui să rămână pietonală, cum a fost gândită iniţial, sau ar trebui totuşi lăsate şi maşinile să circule.
„Edilul nu va reuşi să identifice nicio locaţie pentru vreun parking în zona centrală şi nici nu vor începe lucrările pentru un parking în zona centrală”: singura parcare din kilometrul 0 al oraşului este cea din Piaţa Unirii, care nu poate deservi numărul mare de maşini. Mai mult, pe lângă că parcarea este foarte scumpă, afişajele nu funcţionează mereu corespunzător.
„La intrare arată 1-2 locuri libere iar cand intri, nici măcar un loc liber. În cazul în care sunt 1-2 locuri libere, este câte un şofer care îşi pune mşina pe două locuri, iar responsabilii se fac că nu văd. Stai mereu la coadă la aparatul de plătit din varii motive, ba că nu iţi recunoaşte banii, ba ca e multa lume, ba nu merge … Preţurile sunt mult prea mari pentru serviciile slabe oferite. Din timpul taxat, o parte este pentru statul la coadă la aparatul de plata”, a transmis recent un cetăţean în secţiunea de recenzii. Legat de preţuri, o altă persoană a semnalat că parcarea a costat-o aproape cât cazarea la hotel: „Am platit cazarea la hotel 250 lei și parcarea mașinii 216 lei, așa ceva…. Hoție pe față nu alta!”
„Deşi s-au alocat 5.000.000 de lei pentru noile parkinguri din cartier, singurul parking la care se va lucra în 2014 va fi cel din Mănăştur – strada Negoiu”: parking-urile din Mănăştur s-au lăsat mult aşteptate. Deşi proiectele de construcţie ale parking-urilor de cartier de pe Strada Negoiu şi de pe Strada Primăverii au fost începute în 2014, acestea au fost finalziate şi date în folosinţă la o distanţă de 6 ani, în 2020.
„Deşi a declarat că Centrul Cultural Transilvania este o prioritate, nici în 2014 nu se vor începe lucrările la această investiţie”: Deşi a fost anunţat ca o prioritate, proiectul a fost uitat şi a bătut pasul pe loc timp de 10 ani. Proiectul a fost aprobat în Consilul Local în luna august 2023 şi se preconizează că va fi finalizat în integralitate în iunie 2025.
„Deşi s-au cheltuit peste 163 milioane de lei pentru reabilitarea liniei de tramvai, în acest an (n.r. anul 2014) nu se vor achiziţiona tramvaie noi”: Tot pentru Actual de Cluj, Moisin ieşea atunci public cu o declaraţie cel puţin hilară: „Nu s-au mai cumpărat alte tramvaie, într-adevăr, dar s-au luat autobuze noi. Și tramvaiele mai vechi circulă bine pe noua linie”. Licitaţiile de achiziţionare de noi tramvaie au fost demarate abia 4 ani mai târziu, în 2018.
„Deşi a promis că a cuprins în bugetul pe anul 2014 realizarea unui studiu de fezabilitate pentru un monorail studiul nu va fi realizat”: Proiectul propunea un tren suspendat (monorail) care să lege toate cartierele Clujului. Trenul ar fi circulat pe o linie ferată suspendată la 12 metri înălţime, care ar fi unit cel mai mare cartier al oraşului, Mănăștur, cu zona industrială, cu o investiție estimată la 168 de milioane de euro. În 2015, administraţia locală a investit un milion de euro într-un studiu, apoi a uitat complet de proiect.
„Cei 5 milioane de lei pentru reabilitarea faţadelor clădirilor din centrul istoric nu vor fi consumaţi în 2014”: Programul a început abia în 2016, când au fost verificate peste 2300 de clădiri de pe 146 de străzi din care 230 de clădiri au fost supraimpozitate, între 100 și 500%. Deşi programul e departe de a fi finalizat, de la debutul acestuia au fost reabilitate aproximativ 800 de clădiri şi e în continuă desfăşurare şi acum, 8 ani mai târziu, în 2024.
„Deşi vorbeşte de 2 ani despre reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul şi realizarea unui parking subteran acolo, nici în 2014 nu se vor demara lucrările acolo”: Parkingul subteran din Piaţa Mihai Viteazul, alt proiect defectuos al Primăriei. După ce s-a judecat cu Cogedir, firma căreia i-a concesionat un teren de 6.000 de metri pătrați pentru construcţia mult-aşteptatului parking subteran, care nu a mai putut fi făcut cauza magistralei de apă, Primăria a reuşit, într-un final, să refacă zona la suprafață.
„Nici în 2014 nu se va realiza Cartierul Tineretului, cu tot cu transformarea în parc fotovoltaic”: cartierul Tineretului reprezintă unul dintre cele mai mari eşecuri ale Primăriei Cluj-Napoca. Gazeta de Cluj a mai publicat un articol pe această temă în care se arăta că în anul 2007, Primăria Cluj-Napoca s-a asociat cu firma Polus Real Estate pentru realizarea unui proiect imobiliar pe un teren situat pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii şi Fâneţele Someşeni din Cluj-Napoca, luând naștere societatea Cartierul Tineretului SRL. Administrația locală a participat cu 203 ha teren, estimate atunci la valoarea de 28.705.860 lei, iar firma Polus Real Estate cu 27.580.140 lei, bani cu care ar fi trebuit să se demareze construirea cartierului.
Investitorul privat nu a putut realiza investiția. N-a mai durat mult și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și firma Polus Real Estate au ajuns să își ceară drepturile în instanță, mărul discordiei fiind terenul de 203 ha. În martie 2021, Tribunalul Cluj a decis că firma Polus Real Estate trebuie să achite Primăriei Cluj-Napoca suma de 61.814.827 euro, contravaloarea celor aproape 400 de locuințe sociale promise de investitorul imobiliar primăriei clujene, însă decizia a fost atacată cu recurs, iar cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Alba Iulia
„Nici în 2014 nu se va realiza reabilitarea zonei Cetăţuia, fiind amenajate doar scările”: reabilitarea zonei Cetăţuia este un alt proiect întârziat. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de amenajare a Cetățuii a fost realizat abia în anul 2019 în urma unui concurs de soluții. Într-o dezbatere publică din anul 2020 Primăria estima intrarea în şantier a zonei în anul 2022. Cu toate acestea prezentarea proiectului în Comisia de Urbanism avea să se întâmple abia în 2023, la finalul lunii mai.
„În 2014 primarul Emil Boc nu va realiza patinoarul permanent şi nici sala de agrement de pe str. A. Vaida Voievod”: sala de agrement care face, de fapt, parte din Baza Sportivă Gheorgeni a fost inaugurată la doi ani distanţă de la asumarea proiectului. Mai exact, în 2016. Patinoarul permanent s-a transformat, în timp, într-un patinoar natural. Ceea ce nu e neapărat un lucru rău, doar că decizia a fost luat 9 ani mai târziu, în 2023. Anul trecut Boc dădea vina pe Comisia de Monumente Istorice.
În 2023 edilul declara pentru Ştiri de Cluj:
„De ani de zile mă cert cu cei de la Comisia de Monumente Istorice Cluj, formată din specialiști, care blochează construcția unui patinoar pe lacul Chios. Este un loc natural care e simplu și ar fi ușor de făcut. Am luat această decizie ca pe lacul Chios să amenajez un patinoar natural, care va funcționa numai atunci când vremea va permite. Vom coborî nivelul apei din lac pentru a putea folosi gheața. RADP va avea un aparat care va amenaja suprafața de gheață și va interveni când va trebui. Nu se vor mai face alte amenajări, care nu sunt dorite de Comisia Monumentelor Istorice”.
„Nici în 2014 nu se va realiza Planul Urbanistic General şi nu va fi pus spre aprobarea consilierilor locali”: PUG-ul Clujului a fost aprobat, într-adevăr, prin hotărâre de Consiliu Local în anul 2014, însă la limită, în luna decembrie cu câteva zile înainte ca vechile reguli de construire aprobate în 1999 să mai poată fi legal prelungite. Actual PUG expiră în acest an.
„Primarul Emil Boc nu va fi în 2014 nici democrat şi nici liberal, nici măcar popular”: Alegerile locale din 2024 vor demonstra dacă Boc mai e democrat, liberal sau popular.
