Neregulile găsite de Curtea de Conturi la Primăria Cluj-Napoca, confirmate de judecători 

Raportul Curții de Conturi din anul 2016 a scos la iveală o serie de nereguli privind activitatea Primăriei Cluj-Napoca din anul 2015. Ca urmare a acestui raport, primarul Emil Boc și Municipiul Cluj-Napoca au dat în judecată Curtea de Conturi și Camera de Conturi a Județului Cluj. Vedeți mai jos ce măsuri impuse de Curtea de Conturi a anulat instanța și ce nereguli au fost confirmate.

Deși procesul intentat de către municipalitate a început la sfârșitul anului 2016, abia în iunie 2019, Tribunalul Cluj a dat o soluție în acest caz. Instanța  a admis o parte din plângerea reprezentanților municipalității și a anulat câteva dintre constatările Curții de Conturi, însă împotriva soluției date de Tribunalul Cluj, toate părțile au formulat recurs, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj. Zilele trecute, în 13 noiembrie, Curtea de Apel Cluj a dat o nouă soluție.

Ce a anulat instanța 

Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de Emil Boc și municipalitate, prin urmare instanța a anulat două dintre măsurile impuse de Camera de Conturi Cluj.

Practic, inspectorii Curții de Conturi au constat că ”nu au fost înregistrate în evidența contabilă obiectivele de investiții publice finanțate din taxa specială instituită la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, în valoare de 11.754.682 lei”.

”SC Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca a realizat potrivit hotărârilor Consiliului Local al UATM Cluj-Napoca și a listelor de investiții aprobate prin aceste hotărâri, la 31.12.2015, din taxa specială instituită la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, obiective de investiții finalizate în valoare de 9.658.295 lei și în curs de execuție în valoare de 2.096.387 lei, care eronat au fost înregistrate în evidența contabilă de către SC Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca. 

Lucrările de investiții realizate de Compania de Apă Someș SA din taxa specială, pentru Municipiul Cluj-Napoca, la 31.12.2015, sunt de  9.658.295 lei, iar valoarea mijloacelor fixe în curs de execuție este de 2.096.387 lei ”, au arătat inspectorii.

Prin urmare, Curtea de Conturi a cerut Primăriei să se aplice următoarea măsură: ”Conducerea UATM Cluj-Napoca va întreprinde demersurile necesare în vederea clarificării situației mijloacelor fixe realizate din taxa specială instituită la nivelul Unității Administrativ Teritoriale Municipiul Cluj-Napoca, atât din punct de vedere al regimului juridic al acestora, cât și din punct de vedere al evidențierii în contabilitate”. 

Aceasta este una dintre măsurile anulate de Curtea de Apel Cluj. 

O altă măsură anulată este cea prin care Curtea de Conturi a dispus municipalității să recupereze prejudiciul cauzat bugetului local prin acordarea și decontarea sprijinului financiar pentru unitățile de cult, pentru lucrări neeligibile.

Practic, inspectorii Curții de Conturi au arătat în raport că ” a fost acordată nejustificat din bugetul local Eparhiei Reformate din Ardeal, suma de 160.000 pentru renovarea clădirii din Piața Mihai Viteazu, nr. 1, clădire cu destinație economică, care generează profit, fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Cluj-Napoca în sumă de 170.257 lei”.

Curtea de Conturi susține că Eparhia Reformată din Ardeal, care a primit finanțare de la bugetul local pentru lucrări la o clădire cu destinație economică, generatoare de venituri și profit, a realizat în anul precedent, 2014, venituri în sumă de 36.919.607 lei, și a raportat prin Bilanț un excedent de 11.983.098 lei. Prin urmare, Curtea de Conturi consideră că nu poate fi considerată fără venituri sau cu venituri mici, iar sprijinul financiar de la bugetul local se acordă pentru completarea fondurilor proprii ale unităților de cult. 

Salarii necuvenite angajaților primăriei

De altfel, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de chemare în judecată a municipalității privind anularea mai multor măsuri dispuse de Camera de Conturi Cluj. 

Una dintre măsuri se referă la plățile nelegale pe care Primăria Cluj-Napoca le-ar fi acordat angajaților. Spre exemplu, în anul 2015, Curtea de Conturi arată că s-au acordat plăți necuvenite în valoare de 438.933 lei angajaților Serviciului Public de Interes Local pentru Administrarea Parcărilor, prin includerea în salariul de bază a unor stimulente, în condițiile în care angajații entității nu aveau atribuții și au contribuit la administrarea creanțelor fiscale, așa cum sunt definite de un articol din Ordonanța de Guvern din 2003.

Aceeași abatere a fost constatată și pentru plățile efectuate de Serviciul Public de Interes Local pentru Administrarea Parcărilor, în perioada ianuarie – decembrie 2014, în urma verificărilor efectuate de Camera de Conturi Cluj pentru anul 2014.

Plăți nelegale în valoare de 128.339 au fost acordate și angajaților Serviciului Public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale.

Tot în anul 2015, au fost efectuate plăți nelegale în sumă de 1.053.826 lei angajaţilor Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală.

Potrivit Camerei de Conturi Cluj și angajații Cantinei de Ajutor Social și Pensiune Cluj-Napoca au primit salarii nelegale în sumă de 817.596 lei.

Salarii necuvenite în valoare de 2.179.634 lei au primit și angajații Centrului Bugetar de Administrare Creșe.

Ca urmare a acestei constatări, Camera de Conturi a dispus ca municipalitatea să ia măsuri pentru a recupera sumele acordate necuvenit.

Licitații simulate

O altă măsură contestată de către municipalitate și respinsă de către Curtea de Apel Cluj se referă la reparațiile la unitățile de învățământ preuniversitar din Municipiul Cluj-Napoca. Inspectorii Camerei de Conturi au constata că lucrările au fost atribuite și încheiate nelegal, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de aproximativ 2.690.000 lei. 

Inspectorii acuză că la licitația pentru executarea lucrărilor s-a simulat reluarea competiției. Practic, cu toate că ofertele trebuiau îmbunătățite, acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai mult, contractele au fost atribuite celor care au oferit prețurile cele mai mari. 

”Lucrările din contractele subsecvente trebuiau atribuite celui care a avut prețul cel mai mic în acordul cadru, dar nelegal contractele subsecvente au fost atribuite celor care au avut de regulă prețurile cele mai mari la devizele ofertă de lucrări la încheierea contractelor subsecvente. Se înțelege din această practică că acei contractanți, cu prețurile cele mai mici în acordurile cadru pentru fiecare unitate de învățământ, refuză (nu depun oferte) să execute lucrările și acestea sunt atribuite prin contractele subsecvente acelor contractanți cu prețurile cele mai mari. 

În fapt la reluarea procedurii pentru fiecare unitate de învățământ, patru dintre promitenții-executanți nu depun noi oferte de îmbunătăţire a ofertelor de la acordul cadru, iar oferta depusă de un singur promitent-executant, de regulă cea mai mare, este identică cu aceeași de la acordul cadru”, constată inspectorii Curții de Conturi. 

Diferențele între ofertele depuse de executanți sunt semnificative, din care exemplificăm:

• La Colegiul Tehnic Transilvania, lucrare realizată de SC Servinstal SRL Cluj-Napoca pentru suma de 118.006 lei, oferta SC Rombianca SRL Cluj-Napoca era de 69.628 lei, mai puțin cu 48.378 lei, respectiv 41%;
• La Colegiul Napoca, lucrare realizată de SC Canion Impex SRL Cluj-Napoca pentru suma de 37.491 lei, oferta SC Novas SRL Cluj-Napoca era de 21.032 lei, mai puțin cu 16.459 lei, respectiv 44%;
• La Școala Ioan Bob, lucrare realizată de SC Novas SRL Cluj-Napoca pentru suma de 95.961 lei, oferta SC Rombianca SRL Cluj-Napoca era de 66.978 lei, mai puțin cu 28.983 lei, respectiv 30%;
• La Liceul cu program sportiv, lucrare realizată de SC Servinstal SRL Cluj-Napoca pentru suma de 72.365 lei, oferta SC Rombianca SRL Cluj-Napoca era de 43.404 lei, mai puțin cu 28.961 lei, respectiv 40%;
• Liceul de Arte Plastice, lucrare realizată de SC Canion Impex SRL Cluj-Napoca pentru suma de 127.986 lei, oferta SC Rombianca SRL Cluj-Napoca era de 88.986 lei, mai puțin cu 40.001 lei, respectiv 31%.

Prin urmare, Camera de Conturi Cluj a cerut Primăriei să ia măsuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat ca urmare a acestor lucrări. 

Impozitul pe spectacol, nedeclarat

Inspectorii Camerei de Conturi Cluj au constatat nereguli și în ceea ce privește acordarea finanțărilor nerambursabile pentru evenimentele culturale și festivalurile din Cluj. Deși municipalitatea a cerut suspendarea măsurilor impuse de Curtea de Conturi, instanța a respins cererea. 

Inspectorii Camerei de Conturi Cluj a acuzat primăria că în anul 2015 nu au fost realizate în toate cazurile venituri la bugetul local reprezentând impozit pe spectacole, datorat de către organizatorii de spectacole care au beneficiat de la bugetul local finanțări nerambursabile, nefiind realizate astfel venituri estimate în sumă de 123.575 lei.

Inspectorii susțin că organizatorii nu au declarat și nu au achitat impozitul pe spectacole datorat bugetului local, sau au declarat sume mai mici decât cele datorate.

Spre exemplu, Asociația Student Plus a organizat ”TiMAF –Transylvania Internațional Music and Arts Festival”, și a primit fonduri nerambursabile în sumă de 180.000 lei, dar deși a vândut bilete și a realizat venituri, nu a declarat și plătit către UATM Cluj-Napoca, impozitul pe spectacole estimat la suma de 11.425 lei.

Similar, Asociația Film și Cultură Urbană, Fundația J. M. Keynes, Asociația Inventeam și Asociația Culturală Cetatea Albă nu au declarat și achitat impozitul pe spectacole datorat, deși au beneficiat în anul 2015 de finanțări nerambursabile de la bugetul municipiului Cluj-Napoca.

Potrivit datelor din declarația privind impozitul pe spectacole depusă de Federația SHARE Cluj-Napoca, prețul biletelor este mai mic decât cel înscris pe afișe și în anunțurile de pe internet, astfel: 278 bilete cu 27,52 lei, 3.727 bilete cu 44,95 lei, 121 bilete cu 45,87 lei, 3.348 bilete cu 91,74 lei, 2.948 bilete cu 118,35 lei, 5.317 bilete cu 137,61 lei, etc., față de prețul cel mai mic al unui bilet pe o zi, prezentat în materialele publicitare, de 139,32 lei. Diferența de preț este de cel puțin 624.312 lei, la care revine un impozit pe spectacole de 31.215 lei (624.312 lei x 5%).

Așa cum reiese din anunțuri și afișe la WE Retro – Transilvania Music Event biletele vândute de Consorțiul Studenților din România au fost ”de la 60 de lei”, iar conform datelor din Raport numărul spectatorilor au fost de peste 8.300, dar în declarația privind impozitul pe spectacole biletele sunt cu 5 lei – 300 bilete, cu 10 lei – 200 bilete și cu 25 lei – 200 bilete. Astfel, în loc de 8.300 bilete sunt declarate doar 700, iar prețul este cuprins între 5 lei și 25 lei, față de 60 lei cel mai ieftin bilet.

Asociația Steps a organizat Festivalul Internațional de Dans Contemporan ”Steps Around the World”. Conform celor consemnate în pliante abonamentul pentru intrarea la spectacole a fost de 120 lei/7 spectacole, 100 lei/5 spectacole, rezultând venituri estimate de cel puțin 300.000 lei (3.000 spectatori x 100 lei), dar potrivit declarației depuse la UATM Cluj-Napoca privind impozitul pe spectacole, au fost declarate venituri din vânzarea de bilete în sumă de 14.450 lei, pentru care a fost declarat un impozit pe spectacole în sumă de 290 lei. 

”Prin astfel de practici ale celor care beneficiază de finanțări de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, acesta a fost lipsit de sumele cuvenite reprezentând impozit pe spectacole”, concluzionează inspectorii Camerei de Conturi Cluj. 

Festivalurile, finanțate nelegal

Curtea de Conturi arată că Primăria Cluj-Napoca a acordat nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu bugetului Municipiului Cluj-Napoca, în sumă de 6.027.585 lei.

”Au fost acordare nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu bugetului municipiului Cluj-Napoca, în sumă de 6.028.000 lei. Federației SHARE Cluj-Napoca i-a fost acordată nelegal suma de 3.402.000 lei, în vederea proiectelor Rezervarea artiştilor internaţionali pentru programul 2015 şi Tineret@Cluj-Napoca 2015, ponderea activităţilor desfăşurate constând în organizarea de festivaluri şi concerte, precum Festivalul Untold. Au fost efectuate plăţi nelegale şi către Asociaţia Film şi Cultură Urbană pentru Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) şi Colours of Cluj Festival, plăţi nelegale în sumă de 1.023.000 lei, Consorţiul Studenţilor din România, suma de 214.000 lei, pentru Transilvania Music Event şi Festivalul Internaţional de Stand Up Comedy, Asociaţia Student Plus –TiMAF –Transylvania Internaţional Music and Arts Festival, suma de 180.000 lei, Fundaţia Armonia, pentru proiectul Berăria Culturală & Show Factory, suma de 120.000 lei”, se arată în raportul Camerei de Conturi Cluj pe anul 2015.

Jumătate din finanțările nerambursabile au mers către UNTOLD

Curtea de Conturi arată că în anul 2015, Federația SHARE (n.r. care a organizat Festivalul UNTOLD) a primit de la primărie nelegal suma de 3.402.016 lei.

”Din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca, din finanțarea nerambursabilă acordată ”în completarea veniturilor proprii și a celor primite sub formă de donații și sponsorizări”, au fost acoperite cheltuielile Federației SHARE Cluj-Napoca (inclusiv festivalul UNTOLD) în procent de 87,33%, respectiv 3.402.016 lei, iar contribuția proprie a beneficiarului (n.r. Federației SHARE) este de 493.209 lei, reprezentând 12,67%, fiind omisă finanțarea primită de la bugetul județului Cluj, de 70.000 lei, precum și veniturile realizate din vânzarea biletelor, în sumă de 9.284.331 lei, veniturile din activitățile comerciale și publicitare, sponsorizările și donațiile”, arată inspectorii.

Potrivit declarației depuse la UATM Cluj-Napoca privind impozitul pe spectacole, în anul 2015 au fost realizate venituri din vânzarea de bilete în sumă de 9.284.331 lei, pentru care a fost declarat un impozit pe spectacole în sumă de 427.079 lei. Din impozitul datorat bugetului local a fost achitată în anul 2015 doar suma de 45.176 lei, Federația SHARE Cluj-Napoca având obligații către bugetul local la 31.12.2015 în sumă de 414.262 lei (381.903 lei impozit pe spectacole și 32.358 lei majorări de întârziere aferente), achitate doar în 2016.

Astfel, doar din vânzări de bilete (conform declarației proprii) au fost realizate venituri declarate de organizatori în sumă de 9.284.331 lei, de 2,38 ori mai mult decât valoarea declarată a proiectului de 3.895.225 lei, reieșind doar de aici un profit generat de acest proiect în sumă de 5.389.106 lei. 

Potrivit datelor din declarația privind impozitul pe spectacole, prețul biletelor declarat pentru impozitare este mai mic decât cel înscris pe afișe și în anunțurile efectuate, astfel: 278 bilete cu 27,52 lei, 3.727 bilete cu 44,95 lei, 121 bilete cu 45,87 lei, 3.348 bilete cu 91,74 lei, 2.948 bilete cu 118,35 lei, 5.317 bilete cu 137,61 lei, etc., față de prețul cel mai mic al unui bilet pe o zi, prezentat în materialele publicitare, de 139,32 lei. Diferența de preț este de cel puțin 624.312 lei, la care revine un impozit pe spectacole de 31.215 lei (624.312 lei x 5%), mai arată inspectorii.

”Întrucât finanțările nerambursabile nu pot fi acordate și utilizate pentru activități generatoare de profit, este nelegală finanțarea acordată Federației SHARE Cluj-Napoca pentru organizarea Festivalului UNTOLD și a altor activități generatoare de profit.

Pentru aceste considerente suma acordată Federației SHARE Cluj-Napoca, de 3.402.016 lei, reprezintă o pagubă efectivă cauzată bugetului local, aferent căreia au fost calculate dobânzi penalizatoare, conform prevederilor legale, în sumă de 296.815 lei, pe perioada de la data acordării și până la data de 15.04.2016”, mai arată inspectorii Curții de Conturi.

Curtea de Conturi mai arată că ”pe parcursul implementării proiectelor, beneficiarul fondurilor a depus documente inexacte, întocmite de către președintele organizației Pop Vlad și responsabilul financiar al organizației Buta Ioan Bogdan, având ca rezultat obținerea pe nedrept, nelegal, de finanțări nerambursabile”.

TIFF, triplă finanțare

Primăria a acordat suma de 1.022.762 lei Asociației Film și Cultură Urbană, în vederea realizării Proiectelor ”Festivalul Internațional de Film Transilvania” și ”COLOURS of CLUJ Festival”, care în fapt reprezintă organizarea de spectacole, activități care au generat profit.

”Prin Bugetul de venituri și cheltuieli, se prezintă de fiecare dată că veniturile realizate în cadrul proiectului sunt egale cu cheltuielile, însemnând că nu generează profit”, spun inspectorii Curții de Conturi.

La Proiectul ”Festivalul Internațional de Film Transilvania”, deși fundația s-a angajat ca să contribuie cu suma de 1.093.092 lei, reprezentând 52,22 % din valoarea acestuia, în fapt contribuie doar cu suma de 167.870 lei, reprezentând 14,37%, în condițiile în care a realizat venituri atât din vânzarea de bilete cât și din publicitate. 

Potrivit declarației organizatorilor: ”În 2015, Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” (TIFF) începe cu dreptul. Tudor Giurgiu, directorul festivalului clujean, i-a mulţumit, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu, “că nu i-a mai lăsat să treacă prin situaţia neplăcută din anul precedent”, făcând referire la faptul că cei 2 milioane de lei solicitați de la minister au fost alocați doar cu câteva zile înainte de începerea evenimentului.

Bugetul TIFF pentru 2015 este estimat la 1.5 – 1.6 milioane de euro, cu circa 300 mii euro mai mult ca în 2014. Anul următor, TIFF a primit a doua cea mai mare sumă din lista finanțărilor alocate de Primăria Cluj-Napoca pentru activităţi nonprofit de interes general, adică 1 milion de lei. De asemenea, organizatorii festivalului au obţinut şi o finanţare de la granturile SEE şi norvegiene prin Fondul Bilateral Naţional, pentru o nouă secţiune: Norwave, în cadrul căreia vor fi prezentate filme şi concerte de muzică din Norvegia, manifestarea având rolul de a promova dialogul cultural dintre România şi Norvegia.”

Astfel, reiese din cele declarate de organizatori, că acest proiect a beneficiat de triplă finanțare: din finanțări externe, ”Proiectul a fost finanțat de granturile SEE și norvegiene prin Fondul Bilateral Național, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene și derulat în parteneriat cu Norwegian Film Institute” (preluare din raport), guvernamentală prin Ministerul Culturii și de la Consiliul Județean Cluj, pe lângă cea obținută de la municipiul Cluj-Napoca, dar care au fost omise a se prezenta în bugetul financiar și execuția acestuia.

”Pentru aceste considerente suma acordată Asociației Film și Cultură Urbană pentru aceste două proiecte, de 1.022.762 lei (990.246 lei + 32.516 lei), reprezintă o pagubă efectivă cauzată bugetului local”, concluzionează Curtea de Conturi.

Rejudecare pentru o parte din finanțările nerambursabile 

Pentru o parte dintre măsurile dispuse de Curtea de Conturi referitoare la finanțările nerambursabile în valoare totală de aproximativ 2.233.000 lei, Curtea de Apel Cluj a trimis spre rejudecare cauza la prima instanță.