Problema legalitatii parcului industrial Tetarom III a creat probleme serioase României. Guvernul si autoritatile locale au fost acuzate ca au încalcat prevederile legislatiei europene privitoare la ajutoarele de stat. În România au mai fost anchetate si cazurile acordarii de ajutoare în cazurile Automobile Craiova, Petrotub Roman si Tractorul Brasov. Consiliul Concurentei asteapta rezultatele anchetei. Autoritatile locale afirma ca nu s-a dat nimic companiei finlandeze Nokia, dar a fost sprijinit proiectul Tetarom III.

Pâna la data aderarii la Uniunea Europeana, Consiliul Concurentei supraveghea acordarea de facilitati de catre statul român. Dupa aceasta data Consiliul a urmarit sa sustina furnizorii de ajutor de Stat pentru a identifica cele mai bune solutii prin care masurile nationale de sprijin sa fie aprobate de Comisie deoarece de la 1 ianuarie 2007 Consiliul s-a transformat în punct national de contact în raporturile dintre Comisia Europeana si autoritatile si institutiile publice din România ce pot acorda ajutoare de stat, în linia reformei pe care CE a lansat-o în acest domeniu în 2005.

Paradoxal, semnarea acordului cu Nokia si înfiintarea parcului Tetarom III au avut loc, aproape concomitent în 2006. La acea data, CC avea atributii extinse pentru verificarea ajutoarelor de stat. Cu toate acestea, Consiliul nu s-a sesizat în acest caz pâna în momentul în care, la sfârsitul anului trecut, Martin Schultz, presedintele grupului socialist (PES) a atacat virulent relocarea Nokia. Daca la un moment dat România a fost acuzata ca ar fi folosit fonduri structurale, mai nou este în vizorul CE pentru ca ar fi facut cadou bani ca…”ajutoare de stat”. Paradoxal, întreg scandalul a izbucnit în urma deciziei Nokia de a închide fabrica de la Bochum, iar cei din landul german unde se afla fabrica au recunoscut ca au acordat numeroase facilitati si ajutoare companiei finlandeze.

Nokia…o recidiva a Guvernului?

În 2007 CE a fost interesata permanent de situatia ajutoarelor de stat. Un înalt comisar european a efectuat o vizita la Bucuresti si a propus declansarea unei serii de investigatii prin care se urmarea examinarea caracterului de ajutor de stat al unor masuri instituite la privatizarea Automobile Craiova, Petrotub Roman si Tractorul Brasov. Acelasi demnitar european, în cadrul unei conferinte de presa îi atentiona pe furnizorii de ajutoare de stat sa foloseasca expertiza pe care Consiliul Concurentei o are în domeniu, iar comisarul european, Leonard Orban a atras atentia furnizorilor români cu privire la obligatia de a informa ex-ante Comisia atunci când intentioneaza sa acorde un ajutor de stat.

De asemenea, vizita comisarului Kroes a condus, în acel moment, la o reglementare a situatiei ajutoarelor de gen, astfel încât acestea sa nu mai constituie o amenintare pentru aderare, ci un element de natura sa puna sub semnul întrebarii capacitatea institutionala a tarii noastre de a-si îndeplini angajamentele ce îi revin în calitate de stat membru si sa afecteze astfel credibilitatea mediului de afaceri din România.

Simona Barbu, purtatorul de cuvânt al Consiliului Concurentei a declarat ca ” în acest moment nu ne putem pronunta asupra cazului Nokia. Asteptam si noi rezultatele Comisiei Europene”.

Nu am acordat facilitati pentru Nokia!

Comisia Europeana trimitea, pe 18 ianuarie, o sesizare  semnata de Robert Hankin, de la Directia Generala de Concurenta, Guvernului României prin care cerea explicatii vizavi de posibilitatea ca o parte dintre cele 60 milioane de euro sa provina din ajutoare de stat. Potrivit datelor CE, Guvernul ar fi acordat Nokiei cca. 30 milioane de euro, iar parcul industrail Tetarom III ar fi fost construit „cu dedicatie”, pentru a acoperi si da o nota de legalitate „donatiilor”.

Desi a fost atacat Guvernul primul atins de „euro-ancheta” a fost presedintele Consiliului Judetean, Marius Nicoara. El a declarat, totusi, ca, pentru doatarea parcului sunt necesare 33 milioane de euro, dintre care doar o mica parte, un milion va proveni din fondurile CJ.

Cornelia Trif, purtatorul de cuvânt al Consiliului a afirmat ca, într-adevar,  au existat facilitati în cazul Tetarom III, dar nu si în cel al companiei finlandeze. „ E adevarat ca firmele sunt scutite de plata impozitelor pentru cladiri si nu numai, dar acestea sunt perfect legale, în virtutea legii parcurilor industriale. Dar companiile trebuie sa respecte termenii contractului si durata stabilita prin acesta. Cele care vor pleca înainte de acest termen vor trebui sa plateasca retroactiv aceste impozite”. Ea a completat ca „ este absurd sa se spuna ca doar Nokia va beneficia de facilitatile acordate. Din Tetarom III vor face parte si alte firme cu greutate care vor beneficia de investitiile facute”.  

Drepturi legale pentru parcurile industriale

Parcul industrial este o zona delimitata în care se desfasoara activitati economice, de cercetare stiintifica,  de productie industriala si servicii, de valorificare a cercetarii stiintifice si/sau de dezvoltare tehnologica, într-un regim de facilitati specifice, în vederea valorificarii potentialului de dezvoltare tehnologica, într-un regim de facilitati specifice, în vederea valorificarii potentialului uman si material al zonei, potrivit OUG nr. 165/2001. Acest tip de parc se constituie prin asociere în participatiune, dintre autoritatile administratiei publice centrale si locale, agenti economici, institutiile de cercetare-dezvoltare si/sau alti parteneri interesati, care încheie în acest sens un contract de asociere.

Titlul de parc industrial se acorda prin ordin al ministrului administratiei si internelor pe baza documentatiei depuse si prin care se dovedeste asocierea în participatiune, constituirea societatii-administrator si îndeplinirea conditiilor privind situatia juridica a terenurilor si cladirilor aferente, daca acestea se afla în proprietatea sau în folosinta initiatorului parcului pe cel putin 30 de ani, suprafata minima de 10 ha, accesul la un drum national sau european, iar titlul de parc industrial se acorda ulterior notificarii Consiliului Concurentei si autorizarii de catre acesta din punct de vedere al efectelor asupra concurentei.

Facilitatile instituite prin O.G. nr.65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, cu toate modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele prevazute în Legea nr.571/ 2003 privind Codul Fiscal, de care beneficiaza în prezent societatile administrator ale parcului se refera la: scutirea de la plata taxelor pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, deducerea suplimentara din profitul impozabil în cota de 20% din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitarilor în constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaza publica de utilitati, pentru investitiile realizate în parcuri pâna la 31 decembrie 2006, tinându-se seama de prevederile legale. În aceste cazuri, nu se datoreaza impozitul pe cladiri pentru cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice. Alte facilitati pot fi acordate de administratia publica locala, conform legii.

În raportul Consiliului Concurentei pentru anul 2006, se afirmca ca schema de ajutor de stat continuta de Programul de dezvoltare „Parcuri industriale” instituita conform prevederilor H.G. nr. 1116/2001 privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor ce se experimenteza si se finanteaza din bugetul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei”. Ulterior, schema a suferit modificari generate de dispozitiile Legii nr.507/2003 si va fi implementat si în 2007, adica dupa data aderarii României la Uniunea Europeana.  Prin Programul de dezvoltare regionala „Parcuri industriale” se finanteaza urmatoarele tipuri de asistenta: ajutoare financiare nerambursabile pentru societatile comerciale administrator ale parcurilor industriale si asistenta tehnica pentru implementarea si monitorizarea programului.

În noiembrie 2001 se înfiinteaza Tetarom S.A., societate administrator a Parcului Industrial Tetarom cu urmatorii actionari: Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Local Câmpia Turzii, Consiliul Local Cluj-Napoca, CL Dej, Cl Gherla, Cl Huedin si Cl Turda. Capitalul Social subscris si varsat a fost initial de 2.600 RON.

Prin HCJ nr. 176 / 2006, 144 / 2006 si hotarâri ale Consiliilor locale ale comunelor Floresti si Baciu se hotareste asocierea pentru construirea Parcului industrial TETAROM III

Concomitent, încep negocierile cu Compania multinationala Nokia, negocieri care sunt întrerupte în septembrie 2006, cauza principala constând în faptul ca locatia propusa (comuna Floresti) era neconvenabila. Ulterior este aleasa locatia Jucu.

Facilitatile instituite prin O.G. nr.65/2001 si Legea nr.571/ 2003 privind Codul Fiscal, de care beneficiaza în prezent societatile administrator ale parcului se refera la:

1.Scutirea de la plata taxelor pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial,

2. Deducerea suplimentara din profitul impozabil în cota de 20% din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitarilor în constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaza publica de utilitati, pentru investitiile realizate în parcuri pâna la 31 decembrie 2006, tinându-se seama de prevederile legale.

3. Scutirea de impozite pe cladiri pentru cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice.

4. Alte facilitati pot fi acordate de administratia publica locala, conform legii.

La ora actuala, în România exista 36 de parcuri industriale – constituite în baza OG 65/2001, aprobata de Legea 490/2002 – din care 31 sunt parcuri cu titlu acordat prin ordin al ministrului si 5 sunt declarate prin hotarâri ale Guvernului. „În urma implementarii parcurilor industriale, au fost create 13.312 locuri de munca, dintre care 13.043 de catre agentii economici si 269 create de societatile-administrator. Majoritatea dintre acestea au beneficiat de sprijin din partea Statului.

Ligia Popa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.