Institutul Cultural Român de la Stockholm anunta un număr record de cărţi traduse din limba română în suedeză în anul 2013, fiind publicate 11 titluri aparţinând unor genuri literare diferite.
„Recolta” de anul acesta prezintă diversitatea literaturii române: va fi publicată proză, poezie, filosofie, vor fi publicaţi clasici (Emil Cioran, Marin Sorescu), nume consacrate (Mircea Cărtărescu), debutanţi (Cătălin Dorian Florescu). Au fost traduşi atât autori care trăiesc în România (Gabriela Adameşteanu), cât şi autori din exil (Norman Manea, Gabriela Melinescu), iar temele cărţilor acoperă subiecte variate, pornind de la istorie (Varujan Vosganian) şi ajungând la feminitate şi maternitate (Ioana Nicolaie).
„Skräpliv” este prima antologie de nuvele românească care apare în limba suedeză, confirmând importanţa acestui gen literar în literatura română. Volumul include nuvelele a 11 autori contemporani, a căror temă comună este singurătatea, fie că e vorba de oameni tineri sau bătrâni, fie că e vorba de cei abandonaţi de istorie, de societate şi de familie.
Cu cinci titluri din cele unsprezece, poezia ocupă un loc important în alegerea editorilor, printre titlurile publicate numărându-se o selecţie de poeme ale lui Marin Sorescu. Sorescu (1936-1996) a fost unul dintre primii scriitori români al căror nume a fost vehiculat pentru premiul Nobel pentru literatură. Memoria sa trăieşte în Suedia nu în ultimul rând datorită premiului Sorescu, acordat anual de Institutul Cultural Român de la Stockholm unui scriitor suedez care dizolvă graniţele şi creează locuri de întâlnire între expresii culturale diferite.
Printre romanele publicate în acest an se numără titluri cu recunoaştere internaţională: „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, o poveste colectivă a armenilor care au luat calea exilului în timpul anilor 1900, tradusă deja în zeci de limbi, „Iacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, o pasionată cronică de familie distinsă cu Schweizer Buchpreis în 2011.
