În urma unei solicitări adresate de reporterii Gazetei de Cluj, reprezentanţii ONRC au susţinut că numărul firmelor suspendate a crescut cu 356%
Anul 2009 a fost considerat unul negru pentru economie, 21.000 de firme din toate domeniile de activitate inchizându-şi porţile. Potrivit datelor firmei de consultanţă şi management AT Kearney, cele mai multe falimente s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul şi în domeniul vânzărilor en-gros şi distribuţiei, fiecare cu câte 20,5% din total. Falimentele din sectorul construcţiilor au reprezentat 12,7% din total, iar din transporturi 6,3%. Încă de la finele anului trecut, majoritatea specialiştilor afirmau că 2010 va fi chiar mai sinistru, iar datele economice înregistrate până acum tind să confirme aceste previziuni. Ca urmare a unei solicitări trimisă de reporterii Gazeta de Cluj , reprezentanţii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) ne-au pus la dispoziţie următoarele date care relevă dimensiunile reale ale crizei la nivel naţional. Comunicatul ONRC precizează că , în comparaţie cu anul 2009, suspendările voluntare de activitate au crescut cu 356,32% , în lunile ianuarie-martie 2010 înregistrându-se 19.868 de cereri faţă de numărul din aceeaşi perioadă, doar de 4.354 de anul trecut. Cu privire la dinamica dizolvărilor voluntare, se constată o creştere de 111,05%, înregistrându-se 2.655 de cereri, faţă de 1258 anul trecut. Anul acesta s-au înregistrat 9958 de radieri voluntare, faţă de 9.186 anul trecut , în creştere cu 8%.
Avantajele şi dezavantajele falimentului
Unul din avantajele falimentului este protecţia oferită insolventului. Intrarea în faliment reprezintă o protecţie acordată debitorului în faţa creditorilor, care işi vor putea recupera datoriile dupa vânzarea activelor. Deşi o companie sau creditorii ei au cerut falimentul, instanţa se poate pronunţa pentru o reorganizare, caz în care compania mai are şanse de supravietuire. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că odată declarată procedura de faliment, nu se mai calculează dobânzi şi penalităţi de neplată pentru debitele companiei. Dacă se pronunţă procedura simplificată, aceasta vine "la pachet" cu suspendarea executărilor silite individuale, suspendarea cursului dobânzilor şi interdicţia aplicată furnizorilor de a sista utilităţile.
Falimentul duce la “şifonarea” reputaţiei
Un aspect negativ greu de recuperat pe termen lung este “şifonarea” reputaţiei . Odată declarat un faliment, imaginea în piaţă, dar şi în ochii viitorilor creditori, devine mai sensibilă. Dacă prin faliment au avut loc schimbări importante în cadrul unui sector economic sau dacă apar probleme majore sociale, compania poate să se confrunte cu o reintrare foarte dificila pe piată. Cei mai afectaţi de falimentul unei companii rămân însă creditorii, adica cei care au de recuperat bani. Creditorii care au împrumutat societatea fără a lua garanţii pot ajunge să nu îşi mai recupereze nimic din sumele acordate. Creditorii privilegiaţi pot recupera ceva în măsura în care există bunuri suficiente pentru a se acoperi creanţele. Declararea stării de insolvenţă implică întotdeauna chestiuni legate de asumarea răspunderii. Dacă în urma analizei dosarului sau a declaraţiilor terţilor instanţa ajunge la concluzia că administratorii firmei nu au făcut toate eforturile pentru a evita starea de faliment, se pune problema unei eventuale atrageri a răspunderii, fie patrimoniale, fie chiar penale pentru membrii organelor de conducere. Administratorii societăţii pot fi acuzaţi de bancrută frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, iar practicianul în insolvenţă poate fi acuzat de delapidare.
Clujul, pe loc fruntaş la falimente
Clujul ocupă un loc fruntaş între judeţele a căror economie a avut de suferit odată cu criza economică. Potrivit datelor puse la dispoziţie de către ONRC, doar Municiul Bucureşti se situează înaintea judetului Cluj în situaţia statistică a firmelor aflate sub incidenţa Legii 85/2006, legea care reglementează procedura insolvenţei, până în martie 2010 fiind supuse falimentului 275 de firme în Cluj şi 594 în capitală. Din fericire, tot după Bucureşti ne aflăm şi în topul firmelor active, în judeţ existând 49.920 de firme, faţă de 188.124 în capitală. Printre cele mai afectate domenii de activitate la nivelul municipiului Cluj-Napoca se află sectorul imobiliar, sector a cărui creştere părea ,până nu demult, de neoprit. Cu toate că deschiderea celor două mall-uri de la periferie a dus la scăderea dramatică a preţurilor la care se închiriază spaţiile comerciale, centrul oraşului rămâne unul pustiu, “în renovare” devenind noua expresie pentru faliment. Scăderea preţurilor la care se tranzacţionează imobilele şi falimentul dezvoltatorilor a dus la închiderea a peste 6.000 de agenţii imobiliare la nivel naţional , în Cluj numărul intermediarilor imobiliari înjumătăţindu-se.
Cele mai sonore falimente ale anului 2009
Leonardo este cel mai mare nume din industria de comerţ fashion care a intrat în insolvenţă. Compania a avut în 2008 afaceri de 136 de milioane de euro.
Supermaketurile Pic, cel mai mare lanţ autohton, au intrat anul trecut în insolvenţă. Firma a avut în 2008 afaceri de 154 de milioane de euro.
Cuprom este una dintre cele mai mari firme intrate în insolvenţă anul trecut, cu afaceri de 190 de milioane de euro în 2008.
Ozer Constructions, compania de construcţii parte a grupului Ozer, a avut în 2008 afaceri de 43 de milioane de euro şi este şi ea printre filmele care au intrat în insolvenţă.
Mondex este un alt nume mare din comerţul fashion care a intrat anul trecut în insolvenţă. Compania a avut în 2008 afaceri de 11 mil. Euro.
Sabin Ripan
